Dr. Andrei Rogoz, medic de boli infecţioase la Spitalul Sanador, explică de ce în unitatea privată nu au existat focare de COVID-19 în cele 4 luni de epidemie.
Aici au existat încă de la început circuite clare iar imediat ce au apărut pe piaţă testele de diagnostic s-a luat decizia testării întregului personal și a tuturor pacienţlor, chiar dacă nu aveau simptome de boală.
În spital toţi medicii purtau deja măşti, pe când încă acest lucru era doar o recomandare.
“Când a apărut la nivel mondial problema ne-am alertat înainte să apară ordinele şi ordonanţele, am purtat măşti în interiorul spitalului ca şi medici înainte cu trei săptămâni ca acest lucru să fie recomandat. Imediat ce au apărut pe piaţă testele pcr şi le-am comandat, imediat ce le-am primit am început să testăm. Pentru medicii colaboratori care veneau din spitalele de stat unde începuseră să apară cazuri am avut şi încă avem o testare periodică“, a declarat Andrei Rogoz.
Asta în vreme ce la Suceava, Braşov sau Deva, conducerea militară a stabilit reguli stricte pentru traseul pacienţilor, abia după ce în spitale s-au infectat sute de medici şi pacienţi.
În spitalele de stat sunt testate oficial cadrele medicale simptomatice, conform protocoalelor Ministerului Sănătăţii.
În realitate însă, Grupul de Comunicare Strategică nu anunţă câţi medici şi asistenţi sunt testaţi, sau de unde sunt pacienţii infectaţi, ci doar numărul total de teste făcute.
Bogdan Tănase, preşedintele Alianţei Medicilor, crede că s-ar fi putut face o testare mai largă decât s-a făcut în primele etape ale epidemiei.
”Dar ca să facem această testare trebuia să avem şi nu am avut aparaturile necesare”, a spus acesta.
Medicul Camelia Roiu de la Spitalul de Arşi avertiza încă de la mijlocul luni aprilie că unul din 7 români infectaţi lucrează în sistemul sanitar, ceea ce e foarte mult.
”Asta arată lipsa materialelor de protecţie, iar pe de altă parte lipsa reglementărilor. Trebuie să faceţi testări repetate, şi personalului, şi pacienţilor, pentru că altfel va fi catastrofal”, spunea Roiu.
Dragoş Garofil, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a precizat că România a concurat cu state mult mai puternice financiar care reuşeau ”să sufle” toatev ofertele, însă în scurt timp s-a reuşit aducerea materialelor necesare în țară.
Mai puţini pacienţi, dar aceeaşi decontare
Managerii spitalelor publice spun că decontările de la Casa de Asigurări de Sănătate nu au fost influenţate de faptul că în spitale au ajuns mai puţini pacienţi în perioada stării de urgenţă, iar sumele contractate au rămas aceleaşi, conform contractului cadru. Începând din 15 mai, odată cu intrarea în starea de alertă, decontarea se face pentru cheltuielile realizate efectiv de spitale, la fel ca înainte de pandemie.
„Conform actelor normative emise în perioada stării de urgenţă, pentru unităţile sanitare cu paturi aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, decontarea sumelor se realizează la nivelul valorii de contract indiferent de numărul de cazuri realizate, sau la nivelul serviciilor realizate, dacă acestea depăşesc nivelul contractat. Casa de Asigurări de Sănătate a suplimentat bugetul cu valoarea cheltuielilor COVID, atât pe martie cât şi pe aprilie anul curent”, au explicat reprezentanţii Spitalului judeţean Sibiu.
În Spitalul judeţean Sibiu au fost decontate 8,7 mil. lei în luna martie 2020, la care s-au adăugat 1,7 mil. lei pentru cheltuielile legate de coronavirus, iar în aprilie 2020 au fost alocate 7,8 mil. lei, cheltuielile pentru coronavirus ridicându-se în această lună la 2 mil. lei, potrivit informaţiilor oferite de spital.
Discussion about this post