Situație alarmantă în justiție. Portalul instanțelor protejează infractorii periculoși

În loc să elimine din mediul online numele victimelor pentru a fi protejate, „justiţiarii” au hotărât – tacit- să protejeze şi infractorii. Publicul, mass-media şi nici ONG-urile nu mai au acces acum la informaţii.

România se află într-o situaţie critică în ceea ce privește traficul de persoane şi, din nefericire, nu avem parte de îmbunătăţiri, ba din contră:. ne mişcăm greu şi nu reuşim să combatem acest fenomen tragic. Nu trebuie uitat eşecul din vestitul dosar Ţăndărei, unde 25 de persoane acuzate de trafic de persoane au fost achitate.

Vlad Craioveanu a dezbătut problema, în emisiunea de marți seara, „Ochii pe mine!”, cu activista Iana Matei. Cei doi au vorbit despre traficul de copii, care se întâmplă în şcoli sau chiar în familii. și nu există programe pentru această problemă, aşa cum sunt în alte ţări.

„Problema dezvăluirii identităţii persoanelor care sunt părţi în procedurile judiciare, prin Portalul Instanţelor este cauzată de necesitatea păstrării unui echilibru între două valori: (1) necesitatea asigurării unui proces public, pentru evitarea unor posibile abuzuri, şi (2) protejarea intereselor unor persoane, cum ar fi, de exemplu, victimele unor infracţiuni, sau chiar inculpaţi în anumite dosare”, spune Andrei Savescu, avocat.

La rândul său, Silvia Tăbuşcă, reprezentant al unui ONG, spune că măsura este benefică pentru reţelele de trafic „deoarece toate datele cu privire la reţea au fost sectretizate. Efectele pe care le creează această măsură sunt atat în plan naţional, cât şi international”.

„În fiecare curte a fiecărei şcoli stă cel puţin un traficant. Uite aşa, dispare de acasă. Şi te duci la poliţie, şi spui a plecat copila de acasă, şi răspunsul standard e <<stai liniştit, că vine ea înapoi, şi-ţi aduce şi-un Merţan>>. Am avut o fată, vândută de mama ei, prima dată, pe 4 ţigări. Dar fata s-a întors, şi a mai vândut-o o dată, şi atunci s-a <<deşteptat>>, şi a cerut o sticlă de vodka şi un pachet de ţigări. Este o lipsă de educaţie masivă. Sunt anumite comunităţi vulnerabile, şi nu există un program guvernamental, afterschool, de exemplu, pentru copii care stau în familii abuzive”, a spus Iana Matei, activistă.