Amenda de 100.000 de lei pentru postul România TV pentru derapajele din emisiunile despre moartea ziaristei Iulia Marin nu rezolvă și nu alină problema existentă în audio-vizualul românesc

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a trecut într-un final la decizia de a sancţiona cele două emisiuni realizate de către moderatorul și omul de televiziune Victor Ciutacu la postul România TV. În aceste „emisiuni informative și de dezbatere” s-a discutat într-o atmosferă departată de noțiunea transmiterii de informații corecte și echilibrate, garnisite de numeroase atacuri la persoană ce vizau atât activitatea regretatei jurnalistei Iuliei Marin cât și afecțiunea acestei tinere. Postul România TV s-a ales cu o amendă de 100.000 de lei, adică 20.000 de euro.Deși s-a pretins a fi cea mai mare amendă dată vreodată de CNA pentru încălcarea articolului 47 din legea audio-vizualului, sancțiunea reprezintă jumătate din amenda maximă posibilă, conform legii și nu reprezintă nicio reparație morală față de mulțimea neadevărurilor și limbajului depreciativ la adresa memoriei și activității tinerei jurnaliste, trecute în veșnicie. 

Problema deloc finalizată și nici…”încheiată”, după un show cu repetiție, marca România TV 

Propunerea a fost formulată de către doamna Monica Gubernat, președinta CNA.De altfel, a mai existat o propunere din partea lui Mircea Toma de întrerupere a programului România TV pentru zece minute, dar la vot a trecut amenda, susțin jurnaliștii prezenți de la paginademedia.ro.

Reamintesc faptul că tânără jurnalistă Iulia Marin, cu o experiență de 11 ani în presă, a trecut la cele veșnice la vârsta de doar 32 de ani. A avut experiență scriind de-a lungul carierei la publicații precum Adevărul, PressOne, Recorder, Gândul și în ultimii trei ani la Ziarul Libertatea, așa cum se consemnează din activitatea regretatei ziariste.

Monica Gubernat, care se află la al doilea mandat în CNA, fiind susținută de PSD, a precizat că este cea mai mare amendă dată de CNA pentru încălcarea articolului 47 din lege.

De altfel, doamba Dorina Rusu i-a spus lui Victor Ciutacu, după ce a analizat o parte din afirmațiile făcute în emisiunile de la RTV următoarele : „Problema pe care o consider cea mai gravă este că ați folosit afecțiunea unui jurnalist ca să duceți lupta dumneavoastră cu altă redacție. După prima emisiune, în care toți ne-am așteptat să vă cereți scuze, ați venit de fapt și ați folosit boala ca să continuați”.

„Vreau să spun apăsat, că fac această propunere raportându-mă la cadrul legal, la amenzile primite pentru încălcarea articolului 47 cu 4 ale acestui post şi mai ales la istoricul pe care această instituţie îl are în aplicarea acestui articol, şi care, sincer nu ne face cinste, pentru că nu cred că am dat vreo amendă mai mare de 20.000 de lei (…)

Propunerea mea este de 100.000 şi vreau să se reţină că este cea mai mare amendă pecuniară pe care o propune CNA-ul pentru încălcarea articolului 47”, a declarat Monica Gubernat.

Sancțiunea primită de România TV reprezintă jumătate din amenda maximă posibilă, conform legii.

În urmă cu cinci ani, în 2018, postul privat de televiziune ProTV a primit amendă maximă de la CNA, în valoare de 200.000 de lei pentru depăşiri excesive de publicitate, la fel ca și postul privat Prima TV, în anul 2015, din același motiv.

Reacții virulente și exagerate din partea moderatorului Victor Ciutacu 

Reacția lui Victor Ciutacu după aflarea deciziei CNA a cuantumului amenzii nu s-a lăsat așteptată.

„100.000 lei amendă, pe bază de percepții, păreri personale și opinii. Fiindcă punem întrebări. Rar am văzut/trăit o asemenea mizerie. Dacă mă întreabă cineva pe mine, partea direct vizată, e obligatoriu să cerem reanalizarea cazului și, în funcție de răspunsul primit, să contestăm în instanță sancțiunea. Dat fiind că radiodifuzorul, adică Romania TV, nu realizatorul, adică eu, e amendat, decizia nu e la mine. Dar o intuiesc. Numai că altcineva trebuie s-o anunțe.

Vremea capetelor plecate și a falsei amabilități reciproce a trecut. Mă lasă rece presiunile, apelurile publice, strângerea de semnături la găleată și folosirea lor pentru execuția noastră în general și a mea în particular”, a scris cunoscutul moderator Victor Ciutacu pe Facebook.

Emisiunile realizate de acest domn Ciutacu au ajuns în atenția CNA ca urmare a reacțiilor vehemente venite din societatea civilă și media, față de modul în care a fost tratată dispariția tragică a jurnalistei Iulia Marin de la Ziarul Libertatea.

Filmul desfășurării ședinței CNA

Ședința CNA de acum două zile, la care au fost prezenți realizatorul celor două emisiuni incriminate, Victor Ciutacu, și Roxana Niculescu, avocata România TV, a fost întreruptă după mai bine de patru ore de dezbateri fără a se lua vreo decizie.

Victor Ciutacu și-a apărat în stilul său caracteristic emisiunile, susținând că scopul acestora a fost să ridice întrebări despre modul în care conducerea Libertatea, în speță redactorul șef Cătălin Tolontan, ” ar fi respectat legislația muncii” și  „s-ar fi ținut cont de depresia de care suferea Iulia Marin.”

Pe parcursul acestei ședințe  conform tuturor participanților și a martorilor oculari, Victor Ciutacu a fost într – o stare de spirit extrem de iritată, manifestându-se extrem de vocal. Moderatorul a încercat să monopolizeze dezbaterea, i-a întrerupt aproape icontinuu pe membrii CNA și a utilizat sarcasmul ca armă la adresa acestor membrii. A cerut chiar recuzarea a doi dintre ei – Dorina Rusu și Mircea Toma -, pe motiv că doamna este cea care a făcut sesizarea, iar cel de-al doilea se face culpabilitate că… „l-a judecat”.

Argumentele și atitudinea lui Victor Ciutacu au avut efectul opus deoarece membrii CNA nu s-au lăsat convinși de autenticitatea și profesionalismul oamenilor de televiziune de la România TV, iar dovada cea mai elocventă constituind-o amenda piperată primită joi de acest post privat  de televiziune generalist.

În cadrul acestei ședințe, de exemplu, doamna președintă CNA Dorina Rusu i-a reproșat moderatorului Victor Ciutacu că problema cea mai gravă este că s-a folosit afecţiunea unui jurnalist „ca să duceţi lupta dumneavoastră cu altă redacţie. După prima emisiune, în care toţi ne-am aşteptat să vă cereţi scuze, aţi venit de fapt şi aţi folosit boala ca să continuaţi”.

„Unul dintre invitaţii dumneavoastră (Răzvan Savaliuc) a afirmat că nu ar angaja un om cu afecţiuni psihice. Trebuie să vă faceţi datoria de moderator”, a adus ca unul dintre multele argumente doamna Rusu.

Iar Rreplica lui Victor Ciutacu a fost în termeni delic eleganți:

„ Și eu în momentul ăla trebuia să sar peste masă și să-i dau un cap în gură lui Savaliuc, să-l rog să-și ceară scuze și să angajeze un om cu dizabilități psihice?”

Mai multe redacții de presă, asociații și personalități au semnat un apel demarat de către Libertatea împotriva discursului care incită la ură și discriminare practicat de postul de televiziune.

Trecerea bruscă la cele veșnice, după o lungă perioadă de suferință cât și dezbaterea pe baza afecțiunii de care suferea jurnalista Iulia Marin au constituit subiectul preferat al celor două emisiuni transmise la ore de maximă audiență de către postul România TV.

În toate aceste producții, invitații special aduși de către moderatorul Victor Ciutacu au comentat în note pe deplin depreciative calificând prin fraze precum: „Oamenii ăia sunt tulburați psihic, produceau materiale de presă”, „Pixul domnișoarei Marin e o armă. Care folosită cu ticăloșie poate distruge destine”, „Rătăcită promovată ca experiment de presă” sau „N-aș lăsa un om cu probleme psihice să lucreze la mine”.

În loc de… final

Ar fi fost ideal ca toate aceste lucruri să nu se fi petrecut. Cumulul de informații și de afirmații defăimătoare la adresa acestei tinere jurnaliste ce își desfășura activitatea la ziarul Libertatea nu pot fi cuantificate vreodată. De asemenea nu se mai poate face niciun fel de reparație morală sau să se avanseze ideea de a  „se face dreptate”, punând vreun semn de echivalenți între calitatea muncii acestei tinere și… aprecierea colegilor de breaslă din mulțimea „atent selectată” în cadrul celor două emisiuni realizate de Victor Ciutacu. Din moment ce afecţiunea medicală care a constituit mărul discordiei s-a dovedit fatală, nimeni și nimic nu o mai pot  aduce înapoi pe tânără, iar toate aceste acțiuni și vorbe lansate constituie chiar un precedent periculos.

De altfel, postul România TV și în special domnul moderator Victor Ciutacu se fac vinovați și părtași de a jigni memoria și a aduce post-mortem murdăririi imaginii acestei ființe umane.De altfel, responsabilitatea socială asociată cu presupusa experiență de moderator în cadrul postului TV care a încurajat și a incitat la ură și discriminare trebuia cumva sancționată.

În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorul de servicii media din domeniul audio-vizual-România TV – ar fi trebuit să respecte, pe lângă principiile precum asigurarea unei distincţii clare între fapte şi opinii, informarea corectă și nepărtinitoare cu privire la acest așa – zis subiect tratat în cele două emisiuni realizate de către Victor Ciutacu și acea imparţialitate şi bună-credinţă de care fiecare om, situație sau faptă se bucură, măcar la nivel teoretic.

Este de asemenea limpede că s-a făcut o asociere între boala de care suferea jurnalista și materialele ei jurnalistice. Această a reprezentat principala problemă, din moment ce o boală de natură psihică a fost analizată în acest mod și, practic, a fost declarată cumva fără discernământ de către invitații domnului Victor Ciutacu care nu au calitatea de medici.De altfel, toți invitații din platou au avut insolența de a discuta problema ca și cum ei ar putea, cumva, să pună un diagnostic.

În epoca post-adevărurilor, limbajul urii de pe majoritatea televiziunilor a devenit o temă predilectă, aproape o constantă. De foarte multe ori, chiar dacă nu a fost monitorizat și sancționat, limbajul și maniera de a se relaționa față de orice subiect a ajuns la cote inimaginabile. De cele mai multe ori se trece peste orice limită și se antagonizează orice, fără a se explica sau a se aduce în discuție argumente pro, iar rezultatele sunt tocmai cele cunoscute. Înrăutățirea stării generale a populației se datorează și multitudinii de informații care nu pot fi susținute, decelate corect, făcându-se foarte dificilă chiar și ideea de comunicare între invitați, iar publicul are cel mai mult de suferit.

Precizări:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.