Controversata lege Bode-Ciucă a trecut de plenul Parlamentului, astfel că se vor limita anumite drepturi ale cetățenilor români

Deputații români alunecă periculos în confirmarea unor proiecte de lege cu iz dictatorial. Recent, au votat un proiect de lege de modificare a Codului Penal, inițiat de către premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Interne Nicolae Bode, prin care sunt majorate o serie de pedepse.

Partidele de opoziție au reclamat faptul că proiectul va face posibilă sancționarea cu închisoare a participanților la proteste de stradă.

De asemenea, în această lege trecută pe repede – înainte, nu se mai regăsește o prevedere care ar fi schimbat legislația penală într-un capitol foarte important, anume dreptul la legitimă apărare, existând mecanismul juridic necesar ca legitima apărare să nu fie invocată nejustificat, ca o modalitate de a masca o agresiune sau un răspuns disproporționat de mare față de agresiunea inițială.

Contextul general 

Libertatea de exprimare și libertatea întrunirilor sunt drepturi inalienabile și sunt garantate de către Constituția României. Ele nu pot fi îngrădite în niciun fel. Poporul român este suveran, iar cetățenii trebuie să aibă libertatea de a-și exprima public nemulțumirile față de cei aleși, fără a fi intimidați sub sancțiunea pedepsei cu închisoarea. 

Numai că toate acestea pot deveni…istorie, în virtutea faptului și în condițiile în care tocmai valorile și drepturile cetățenești sunt supuse unor noi modificări, iar autorii sunt actualii demnitari ai Statului român. 

De exemplu, Partidul Național Liberal (PNL), prin vocea secretarului general, domnul ministru al Afacerilor Interne Lucian Bode a propus încă din luna februarie a acestui an un proiect de lege prin care se dorea înăsprirea pedepselor prevăzute de Codul Penal pentru unele fapte, precum ultrajul și tulburarea liniștii publice. Proiectul de lege a fost asumat și de către premierul și președintele partidului, Nicolae Ciucă, și de domnul Bode însuși, în calitate de parlamentari.

Din această propunere, se atrage atenția asupra modificării articolului 371 din Codul Penal, cu privire la tulburarea ordinii publice. Același demers a fost încercat și în anul 2017, inițiator atunci fiind PSD.

Din moment ce această controversată lege Bode-Ciucă a trecut de Parlament, proiectul urmează să ajungă la Palatul Cotroceni pentru promulgare.

Scurt memento

În anul 2017, PSD-prin inițiatoarea, doamna Carmen Dan-a avut minima reținere de a trimite propunerile către Ministerul Justiției, pentru evaluare. În urma reacției publice, dar și a analizei specialiștilor Ministerului Justiţiei totul s-a oprit acolo.

Numai că, acum în 2023, PNL, prin cuplul Ciucă-Bode, a trimis proiectul direct în Parlament, unde decizia a fost una strict politică, și nu ca mai trece prin evaluarea (și avizarea) profesioniștilor din justiție.

Trebuie subliniat și amintit atât liderilor PNL cât și opiniei publice că prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, la art. 7, alin. (3^1) spun clar următoarele : „Propunerile legislative, proiectele de legi și celelalte proiecte de acte normative vor fi însoțite, în mod obligatoriu, de o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În absolut Nniciun moment, în inițiativa lor, domnii Ciucă și Bode nu au arătat vreo minimă preocupare pentru drepturile și libertățile fundamentale, și cu atât mai puțin pentru respectarea legii.

Acest început de dictatură ar trebui stopat. Organismele și opinia publică ar trebui să solicite ferm Parlamentului României să respingă această nouă propunere de modificare a Codului Penal care vizează restrângerea libertății întrunirilor, garantată de Art. 39 din Constituția României.

Cât adevăr este în acest proiect de lege

Principala controversă s-a iscat în ce privește modificarea articolului 371 din Codul Penal care prevede sancționarea tulburării ordinii și liniștii publice și care, în forma în vigoare prevede: „Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Prin proiectul celor doi, articolul este „spart” în două alineate distincte. Astfel, alineatul 2 se referă la situațiile în care tulburarea ordinii și liniștii publice este comisă prin violență, ceea ce va duce la o pedeapsă la închisoare de la 1 la 5 ani. În primul alineat, este incriminată fapta comisă prin „amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor”, care pot aduce amendă sau închisoare de la 3 luni la 2 ani. În forma inițială, modificată apoi la Comisia juridică, Bode și Ciucă propuseseră închisoare de la 1 la 5 ani.

Reacția opoziției

Opoziția reclamă faptul că incriminarea separată a tulburării ordinii publice prin acte nonviolente, ci doar prin amenințări și atingeri aduse demnității persoanelor, creează premisele pedepsirii participanților la proteste de stradă chiar și pentru simple injurii aduse guvernanților.

„Eu m-aş uita la colegii liberali care, în anii 2019, 2018, îşi purtau paşii prin Piaţa Victoriei şi se pozau acolo şi erau acuzaţi de către unii politicieni de la putere, pe vremea aceea, de tulburarea liniştii publice. Dacă ar fi fost să se discute pe vremea aceea despre majorarea pedepselor la această infracţiune ar fi luat foc. Atâta ipocrizie e greu de imaginat. În realitate, statele autoritare, statele în care democraţia este grav afectată, acelea au tendinţa ca la fiecare eveniment care se întâmplă să mărească pedepsele”, a afirmat, în plenul Camerei, deputatul Stelian Ion (USR), fost ministru al Justiției.

Acesta a spus că, în situația în care un manifestant ar folosi un spray lacrimogen, cu efecte incomparabil mai mici decât cele ale gazelor împrăștiate de jandarmi la protestul din 10 august 2018, el va risca o pedeapsă mai mare decât pentru ucidere din culpă. „La aberaţiile astea se ajunge când “doctori” în nimic şi acuzaţi de plagiat care fug de lege ca dracul de tămâie ajung să legifereze şi să facă Codul Penal în România”, a mai adăugat domnul Stelian Ion.

Liderul AUR, deputatul George Simon, a susținut, pe deplin logic și argumentat că „România este o dictatură”, în condiţiile în care „protestele vor fi restricţionate”.

„De astăzi, oficial, România este o dictatură. Aţi pus pumnul în gură opoziţiei, luându-ne dreptul la cuvânt – asta urmează în Biroul permanent – şi legea Ciucă – Bode pentru a restricţiona protestele, cu tulburarea liniştii publice, intră în vigoare. Societatea civilă, atâta cât există, care s-a manifestat împotriva acestei legi, să ia notă cu privire la democraţii Nicu şi Marcel”, a afirmat George Simion, în plenul Camerei.

Perfidie liberală

În tot acest tulburat scenariu, ca să se liniștească spiritele, unul dintre principalii inițiatori, Lucian Bode a avut curajul de a nega faptul că proiectul ar fi menit să creeze o amenințare pentru cei care vor să conteste în stradă conducătorii țării. „Se realizează o delimitare între fapta comisă prin violență de limbaj față de fapta comisă prin violență fizică”, a justificat Bode amendamentul care a rămas în forma finală a legii.

Numai că tocmai lipsa acestei delimitări, creează noi probleme  în sensul că lasă la  bunul plac și totodată la interpretarea  judecătorilor maniera în care să decidă care este pedeapsa potrivită, în funcție de gravitatea faptei: amendă pentru injurii sau închisoare pentru violență fizică. Pe viitor, magistrații vor fi obligați de Codul Penal să ia în calcul trimiterea la închisoare inclusiv pentru fapte care nu au fost comise cu violență.

Perfidia ministrului Afacerilor Interne  Lucian Bode a dat pe dinafară  din moment ce, într-o postare pe contul său de Facebook, politicianul liberal a negat acuzațiile opoziției, punând însă accent pe alte prevederi ale proiectului. „Scopul reglementărilor este de a proteja viața și de a avea un spațiu public sigur pentru copiii și familiile noastre, în care să acordăm protecție persoanelor vulnerabile, în fața faptelor antisociale cu violență. În niciun caz nu este o lege împotriva celor care respectă regulile democratice ale exprimării publice pașnice, ci va oferi cadrul necesar pentru întărirea autorității statului, care să sancționeze mai dur acele infracțiuni, mai ales în forma lor agravantă, care aduc atingere integrității fizice a persoanelor”, a scris ministrul.

Din punctul de vedere ce vizează protejarea unor persoane vulnerabile, ministrul Lucian Bode are dreptate. Din moment ce vor fi majorate cu o treime pedepsele pentru fapte penale comise în anumite circumstanțe agravante, cum ar fi omorul săvârşit în vreuna dintre următoarele împrejurări: profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate sau infirmităţii victimei, se justifică îmbunătățirea legii.De asemenea, se va diferenția pedeapsa pentru lovire și alte violențe în funcție de cât de afectată este victima agresiunii sau dacă victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului.

Dar, în această lege nu se mai regăsește o prevedere care ar fi schimbat legislația penală într-un capitol foarte important, anume dreptul la legitimă apărare. Codul Penal stabilește prezumția de legitimă apărare pentru cei care resping prin forță „pătrunderea unei persoane într-o locuință, încăpere, dependința sau loc împrejmuit ținând de aceasta, fără drept, prin violență, viclenie, efracție sau alte asemenea modalități nelegale ori în timpul nopții.”

Cu alte cuvinte, legitima apărare este prezumată doar dacă ești în propria casă. În situația în care ești atacat pe stradă și ripostezi, iar agresorul își pierde viața în urma unei lovituri, cel care se apără riscă să fie judecat pentru omor din culpă, chiar dacă nu a intenționat să-l ucidă pe agresor.

Prin proiectul lor de lege, Lucian Bode și Nicolae Ciucă au dorit să extindă prezumarea legitimei apărări și într-un spațiu public, în fața unui atac „fără drept, săvârșit în public săvârșit în public de către o persoană având asupra sa o armă de foc sau cu obiecte, dispozitive, substanțe sau animale ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.”

Cei doi și-au justificat propunerea prin faptul că dreptul la viață și la integritate fizică trebuie să fie la fel de bine protejat atât în cadrul privat, cât și în public. De asemenea, ei au menționat că prezumția de legitimă apărare nu are un caracter absolut și poate fi infirmată prin probe, dacă este cazul. Astfel, ar exista mecanismul juridic necesar că legitima apărare nu este invocată nejustificat, ca o modalitate de a masca o agresiune sau un răspuns disproporționat de mare față de agresiunea inițială.

Însă extinderea prezumției de legitimă apărare în spațiul public a fost eliminată în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică a Camerei Deputaților, înainte de trimiterea la plen a proiectului de lege. Paradoxul este că eliminare a fost propus chiar de către ministrul de Interne, Lucian Bode. În raportul Comisiei, nu apare nicio motivare a eliminării, așa cum ar fi procedura standard pentru modificările făcute în urma dezbaterilor din comisiile parlamentare.

În loc de comentarii

Problema majoră a acestui articol este sintagma „atingeri grave aduse demnităţii persoanelor”, una vagă pentru o normă penală și care lasă organului de anchetă o marjă mare de aprecieree Lucian Bode au avut în vedere ca acest proiect de modificare a Codului Penal, pe care l-au trimis direct Parlamentului să asigure „liniștea și ordinea publică”, cu orice preț, fără a mai ține cont de libertatea de exprimare a cetățenilor români.

Din moment ce această lege înăsprește pedepsele privind tulburarea liniștii publice după modelul din perioada Liviu Dragnea, se întrezărește instaurarea unei dictaturi în România

Modificarea Codului Penal în sensul măririi pedepsei pentru tulburarea ordinii și liniștii publice, inițiată de liderii PNL Nicolae Ciucă și Lucian Bode, va da posibilitatea autorităților să folosească împotriva protestarilor interceptările, ofițerii sub acoperire și chiar arestările.

Schimbările preconizate ar trebui observate de mai multe organizații neguvernamentale și de experții, specialiștii în domeniu drept o îngrădire a libertății de întrunire și de exprimare, așa cum a intenționat și guvernul Dragnea în 2017.

Proiectul de modificare a Codului Penal elimină posibilitatea aplicării amenzii în caz de tulburare a liniștii publice sau de ultraj, infracțiuni care ar urma să fie pedepsite exclusiv cu închisoarea.Problema majoră a acestui controversat articol 371 din Codul Penal se poate defini prin sintagma „atingerii grave aduse demnităţii persoanelor”, una vagă pentru o normă penală și care lasă organului de anchetă o marjă mare de apreciere.

Precizări: 

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Sursa foto :https://google.com