Reacțiile și evenimentele după emiterea mandatului de arestare pe numele lui Vladimir Putin „responsabil pentru crime de război”

Curtea Penală Internațională a emis încă din data de 17 martie un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin. Președintele rus a fost acuzat oficial pentru crime de război.Organismul internațional a precizat că președintele rus „este presupus responsabil pentru crima de război privind deportarea ilegală a populației (copiilor) și cea de transfer ilegal al populației (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă. ”

Textul oficial a fost formulat într – o manieră care nu lasă loc niciunei interpretări, fiind dat publicității astfel,într-un comunicat de presă, citat de BBC:

„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus a fi responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și transfer ilegal al populației (copiilor) din teritoriile ocupate ale Ucrainei pe teritoriul Federației Ruse. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ocupat al Ucrainei cel puțin din 24 februarie 2022. Există motive rezonabile de a crede că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru crimele de mai sus”.

De asemenea, în rezoluție se amintește și de motivele rezonabile să se creadă că fiecare suspect poartă răspunderea pentru crimele de război în ceea ce privește deportarea ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, în prejudiciul Ucrainei.

Cea de-a doua persoană incriminată este Avocatul Poporului Maria Lvova-Belova. Textul hotărârii amintește limpede că „doamna Maria Alekseevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în cadrul președinției Federației Ruse, este presupus a fi responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și de transfer ilegal al populației (copii) din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă. Există motive rezonabile de a crede că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru aceste crime, pentru comiterea actelor în mod direct, împreună cu alte persoane”.

#ICC President Judge Piotr Hofmański on recent arrest warrants against Vladimir Vladimirovich Putin and Maria Alekseyevna Lvova-Belova in the context of the situation in #Ukraine
More info: https://t.co/5OMC7Xuuy5 pic.twitter.com/45bT4mHqIs

— Int'l Criminal Court (@IntlCrimCourt) March 17, 2023

Evenimente pregătite anterior 

Anterior, presa internațională a relatat că Curtea Penală Internațională de la Haga a deschis două cazuri de crime de război legate de invazia rusă în Ucraina și intenționează să solicite mandate de arestare pentru mai multe persoane – numele acestora nu au fost făcute publice.

Curtea intenționează să investigheze răpirea copiilor ucraineni și transportarea lor în Rusia și atacurile asupra infrastructurii pașnice.

În primul caz, se cunoștea că, în luna mai a anului 2022, Vladimir Putin a semnat un decret privind o procedură simplificată de obținere a cetățeniei ruse pentru orfanii din Ucraina. Iar doamna Lvova-Belova a spus că datorită acestui lucru a adoptat un copil ucrainean.

De altfel, reamintesc faptul că Lvova-Belova este oficialul rus aflat în centrul presupusului plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Federația Rusă.

„Epopeea” rapoartelor

Rapoartele au apărut pentru prima dată în primăvara anului trecut, potrivit cărora copiii ucraineni din teritoriul ocupat erau duși în Federația Rusă și chiar erau adoptați de către familiile rusești. Autoritățile de la Moscova și-au prezentat acțiunile ca o „misiune umanitară”  de salvare a copiilor ucraineni de la război, dar Ucraina a acuzat Federația Rusă de genocid și a descris acțiunile sale drept o crimă de război.

Cine sunt copiii implicați?

Printre presupușii răpiți se numără copii luați din instituțiile de stat ucrainene din zonele ocupate, copii ai căror părinți i-au trimis în „tabere de vară” conduse de ruși din care nu s-au întors niciodată, copii ai căror părinți au fost arestați de autoritățile de ocupație ruse și copii care au fost orfani de lupte.

De unde sunt copiii?

Marea majoritate a copiilor ucraineni luați de Rusia provin din regiunile ocupate din sudul și estul Ucrainei, mai exact din zone precum Herson, Harkov, Zaporizhzhia, Donețk și Lugansk, precum și o mică zonă din Mykolaiv.

Câți copii au fost luați?

Rusia a recunoscut că deține cel puțin 1.400 de copii ucraineni pe care îi descrie drept orfani, deși a declarat recent că cel puțin 2.000 au călătorit în Rusia neînsoțiți. În plus, câteva sute de copii din teritoriile ocupate rămân în Rusia după ce au participat la tabere de „reeducare” cu acordul părinților, dar care apoi nu au fost înapoiați reprezentanților legali.

Reacțiile internaționale 

Federația Rusă a calificat rapoartele  privind relocarea forțată drept „absurde” și a spus că face tot posibilul să păstreze minorii lângă familiile lor. Un purtător de cuvânt al guvernului a mai adăugat că Moscova respinge mandatul de arestare pentru Vladimir Putin. De altfel, Kremlin-ul a catalogat acest demers ca fiind „revoltator și inacceptabil.” Lvova-Belova a respins mandatul , declarând că este „grozav” că tocmai comunitatea internațională i-a observat munca, potrivit datelor agenției de știri de stat rusești TASS.

De asemenea, Federația Rusă a reacționat imediat după decizia Curții Penale, susținând că mandatul de arestare este lipsit de sens. „Deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”, a scris purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, pe canalul său Telegram.

În schimb, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că această este o „ decizie istorică care va duce la responsabilitate istorică”. Șeful de cabinet al președintelui Ucrainei- Andriy Yermak- a declarat că mandatele sunt „ doar începutul .” Până acum, oficialii ucraineni au reușit să se îngrijească să trimită înapoi un număr de trei sute de copii care au fost deportați forțat în Federația Rusă.

Cum funcționează Curtea Penală Internațională

În cadrul acestui organism internațional, poate fi judecată orice persoană acuzată de o infracțiune aflată în jurisdicția curții, care include țări care sunt membre ale CPI. Curtea judecă oameni, nu țări și se concentrează pe cei care dețin cea mai mare responsabilitate: lideri și oficiali. Deși Ucraina nu este membru al instanței, ea și-a acceptat anterior jurisdicția. CPI  nu conduce procese în lipsă , așa că Vladimir Putin ar trebui ori să fie predat de Moscova, ori să fie arestat în afara granițelor Federației Ruse.

Precizări: 

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Sursa foto : https //google.com

Sinteza acestui material a fost realizat de către Daniel Mihai redactor al BPNews. Toate drepturile rezervate