România a ratat un nou termen al renegocierii PNRR cu Comisia Europeană

Guvernul României „s-a învrednicit” din nou și a ratat încă un obiectiv în atragerea fondurilor structurale europene. Mai precis, datorită lentorii, s-a depășit termenul prevăzut până la data de 30 aprilie pe care și-l stabilise pentru a transmite cererea formală de renegociere a PNRR cu Comisia Europeană.

Se pare că tocmai acest ritm încetinit al cumului de măsuri ce-i vizează direct pe toți factorii decidenți va avea deja efecte, în sensul că, aderența la programul de dezvoltare existent pe care- l presupune implementarea totală a PNRR nu poate garanta absorbția cu succes a fondurilor existente, din moment ce nu se onorează termenele și se găsesc întotdeauna alibiuri și... scuze atent ambalate în limbaj politic și diplomatic. 

Ce reprezintă PNRR. Prioritățile și țintele propuse

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă unul dintre cele mai elaborate documente strategice al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții pentru aplicarea Mecanismului de redresare și reziliență – MRR la nivel național. Conform datelor oficiale, sursa de finanțare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Scopul final al PNRR este reprezentat de accelerarea implementării reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de COVID-19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.

Planul conține un număr de 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în 15 componente ce contribuie la toți cei șase piloni definiți în Regulamentul (UE) nr. 2021/241, precum și un calendar indicativ pentru implementarea reformelor și a investițiilor care trebuie încheiate până în data de 31 august 2026.

În cadrul reformelor și investițiilor asumate, coordonatorii de reformă și de investiții trebuie să îndeplinească o serie de jaloane și ținte care, pe de o parte atestă realizarea reformelor și investițiilor, iar pe de altă parte condiționează acordarea finanțării europene către statul român.

Ministerul Afacerilor Interne este coordonator al Investiției – I8. Printre țintele care se doresc atinse cu acest scop se numără impunerea cărțiide identitate electronică și semnătura digitală calificată, cu o alocare financiară nerambursabilă de 200 milioane Euro, având ca țintă intermediară – 4.5 milioane de cetățeni care, până în trimestrul IV 2024, vor beneficia de cartea electronică de identitate (CEI), respectiv ca țintă finală – 8.5 milioane de cetățeni care, până în trimestrul II 2026, vor beneficia de cartea electronică de identitate.

Acordul de Finanțare nr. 36424/30.03.2022 a fost semnat între MAI și MIPE pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență – componenta C7 – Transformare digitală, Investiția 8 Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată.

Confirmare oficială

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a efectuat în urmă cu trei zile anumite precizări în ceea ce priveşte modul în care se realizează modificarea PNRR şi care sunt propunerile înaintate către Comisia Europeană.

Potrivit MIPE, data de 30 aprilie 2023 a fost prezentată ca una orientativă până la care România va trimite propunerile de modificare pentru PNRR, în baza căruia ţara noastră beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro.

„Guvernul a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanţii Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opţiune. În acest sens, cele două părţi sunt într-un dialog constructiv permanent, iar propunerea finală avansată de România va veni inclusiv în funcţie de recomandările primite din partea CE. Până prezent nu este definitivată o listă finală în acest sens”, se arată în comunicatul ministerului.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană a recomandat ca statele membre să transmită propunerile de modificare a planurilor, inclusiv noul capitol, până la sfârşitul lunii aprilie 2023, şi nu mai târziu înainte de 31 august 2023.

„Situaţia geo-politică şi economică a Uniunii Europene şi, în particular a regiunii României, s-a schimbat substanţial de la momentul adoptării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în luna noiembrie a anului 2021. Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat major perspectivele macro-economice, în urma apariţiei unei noi crize cu efecte deosebite în plan energetic, în plan agroalimentar, inclusiv în lanţurile de aprovizionare şi în schimburile comerciale, cu impact major în creşterea preţurilor. Gravitatea acestor evoluţii nu a fost anticipată la momentul adoptării Deciziei de Implementare a PNRR al României (CID). Aceste evoluţii au impact direct asupra realizării investiţiilor incluse în PNRR şi sunt considerate circumstanţe obiective cu incidenţă mare la nivelul statelor member”, arată MIPE.

În acest context, ministerul a subliniat faptul că, în condițiile în care o măsură nu mai poate fi realizată parţial sau în totalitate ca urmare a unor circumstanţe obiective, modificarea acesteia s-ar putea realiza în baza art. 21 din Regulamentului (UE) 2021/241 privind MRR.

Conform statutelor și regulamentelor, un stat membru are posibilitatea să transmită o cerere motivată de modificare a planului de redresare și reziliență în perioada de implementare, în cazul în care circumstanțe obiective justifică o astfel de acțiune. În cazul în care Comisia consideră că motivele invocate de statul membru sunt justificate, aceasta poate să evalueze noul plan de redresare și reziliență în termen de două luni. Statul membru în cauză și Comisia pot stabili de comun acord să prelungească acest termen cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar. Ulterior, Consiliul trebuie să aprobe evaluarea noului plan de redresare și reziliență prin intermediul unei decizii de punere în aplicare bazate pe o propunere a Comisiei pe care ar trebui să încerce să o adopte în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii.

Următorul termen 

Următoarea renegociere poate avea loc până cel târziu 31 august, dar statul român riscă să rateze multe investiții din acest program dacă va continua să se miște atât de încet.

Întârzierea e cauzată de neînțelegerile din coaliție privind tăierile de investiții din PNRR și a lipsei unor date clare pe care să se bazeze o parte din cererea de renegociere.

Care pot fi următoarele măsuri

Odată ce România va trimite cererea formală de renegociere a PNRR, Comisia Europeană va avea la dispoziție cel mult două luni pentru a evalua dacă planul modificat îndeplinește în continuare toate criteriile de evaluare.

În cazul în care evaluarea Comisiei Europene va fi una pozitivă, aceasta va înainta guvernelor UE (reunite în Consiliul UE) propunerea de modificare. Statele membre vor avea din acel moment la dispoziție maximum patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei.

Ce a comunicat Ministerul Proiectelor Europene că ar vrea să modifice în PNRR. Ministerul Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat pe 29 aprilie câteva modificări pe care le vrea introduse în PNRR, după cum urmează :

*Înlocuirea liniei de Metrou 4 (M4 București: secțiunea Gara de Nord – Filaret (6 stații), lungime 5,2 km) cu linia de Metrou 6 (M6 București: secțiunea 1 Mai – Tokyo (6 stații), lungime 6,6 km);

*Eliminarea procentului de 9,4% din PIB pentru pensii și înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB;

*Acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice și a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor fizice;

În ce stadiu este acum cererea de renegociere a României

”În acest moment se derulează dialogul informal cu Comisia Europeană. Au fost trimis informal propuneri, iar dialogul informal are loc ca tocmai pentru ca România să nu piardă timpul prin solicitări declarificare pe canale oficiale. Odată ce vom agrea cu Comisia Europeană prin acest dialog informal, cererea oficială de renegociere va fi depusă și procesată rapid”, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale.

Precizări: 

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Sursa foto :https://google.com