Senatorul de Prahova Ninel Peia, Chestor al Senatului a transmis un mesaj de rememorare a bătăliei de la Ciucea (16-29 ianuarie 1919). A fost o bătălie necesară din punct de vedere tactic în vederea materializării dezideratelor votate de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
Senatorul Ninel Peia, Chestor al Senatului, membru al Comisiei de Transporturi și al Comisiei de Resurse Minerale a prezentat următorul mesaj:
„A fi suveranist înseamnă să îți aperi țara cu orice preț. Eroii luptelor de la Ciucea au fost uitați.
Se știe faptul că în 1918, în ciuda deciziilor Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, al cărei caracter național și plebiscitar nu poate fi pus la îndoială, reprezentanții politici și militari ai Republicii Ungare, construite după disoluția Austro-Ungariei, refuzau să respecte planul generalului francez Franchet d’Esperey de retragere treptată a trupelor maghiare conform aliniamentelor stabilite de către reprezentanții politici și militari ai Antantei.
Regimentul 21 Honved din Cluj-Napoca era în descompunere. Soldații maghiari căutau să se replieze spre Huedin și Oradea, dorind să controleze trecătoarea de la Ciucea. Activă era și Divizia Secuiască. Comanda militară maghiară aparținea lui Károly Kratochwill care a comandat Regimentul 4 Infanterie Honvezi din cadrul Brigăzii 39 Infanterie Honvezi și după aceea Divizia Secuiască.
Partea maghiară considera că va ține cont de linia de demarcație stabilită la 3 noiembrie 1918, la Belgrad (linia Deva-Baia Mare) și că nu se va mai retrage spre Debrecen și Tisa. Astfel, maghiarii au dorit să păstreze controlul asupra Huedinului și localității Ciucea inclusiv a trecătorii Ciucea.
Trupele românești în perioada 16-29 ianuarie 1919 au luptat eroic pentru a împinge linia de demarcație Deva-Baia Mare și a proteja românii din localitățile Huedin, Morlaca, Bologa, Valea Drăganului, Poieni Ciucea și Bucea unde honvezii și jandarmii maghiari au comis jafuri, acte de tortură și crime contra românilor.
Luptele au fost inițiate de către soldații din Regimentul 21 Honved asupra românilor care au reușit să intre în Huedin. Au urmat luptele Gărzii Naționale Române de la Poieni și Drăganu, românii avansând spre Ciucea pentru aface joncțiunea cu trupele regulate românești. Comandantul din teren, colonelul Kubay Lajos nu a mai așteptat ordinul lui Károly Kratochwill și a inițiat la 23 ianuarie 1919 un contraatac pe care românii l-au respins.
Maghiarii au fost expuși riscului de a fi ncercuiți dinspre Nord și Sud de către trupele Gărzii Naționale Românești și dinspre Cluj de soldații Armatei Române, ceea ce a determinat comandamentul maghiar să dispună retragerea din trecătoare și să anuleze operațiunile pe 29 ianuarie 1919.
Succesul de la Ciucea a fost pentru români fundamentul pe care se va clădi ofensiva română pe Tisa din aprilie 1919, la finalul căreia, Budapesta va fi cucerită și Republica bolșevică maghiară condusă de iredentistul bolșevic Bela Kun va fi dizolvată, instaurându-se un guvern național maghiar”
Se cuvine să ne cinstim eroii și să ne amintim de Bătălia de la Ciucea, ca luptă strategică pentru apărarea deciziilor Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia.
Discussion about this post