Senatorul Ninel Peia este senator de Prahova, membru al grupului senatorial Pace! Întâi România. Este Chestor al Senatului, face parte din Comisiile de Transporturi și Energie. Este membru în Grupurile de Prietenie cu RS Vietnam, Regatul Hasemit al Iordaniei și Qatar.
Senatorul Ninel Peia a declarat:
„SRI și SIE veghează. Economia poate să aștepte
România este o țară sigură, atât de sigură, încât economia poate dormi liniștită. Capitalul românesc poate pleca liniștit, exportatorii pot merge singuri în jungla globală si antreprenorii pot negocia în Africa, Orient sau Asia fără niciun sprijin. Pentru că noi avem servicii puternice, puternice unde trebuie?! Asta e altă discuție.
În 2026, securitatea națională nu mai înseamnă doar tancuri, granițe și hărți cu săgeți roșii. Înseamnă lanțuri de aprovizionare, protecția capitalului autohton, prevenirea preluărilor ostile, informație economică strategică, sprijin pentru exportatori în piețe dificile sau protecția tehnologiilor sensibile. Franța face asta, SUA fac asta, Germania face asta. România? România încă discută dacă antreprenorii sunt risc sau resursă.
Un antreprenor român care intră pe o piață externă dificilă ar trebui să primească evaluare de risc, analiză politică reală, avertizare privind parteneri dubioși, sprijin discret instituțional, protecție informațională. În schimb, primește taxe, controale, suspiciune și eventual un zâmbet protocolar la o recepție diplomatică.
În alte state, serviciile nu fac afaceri dar își protejează firmele. La noi, antreprenorii români au senzația că sunt mai degrabă monitorizați decât protejați.
SRI ar trebui să fie gardianul stabilității interne. În economie, asta înseamnă prevenirea infiltrărilor ostile, protejarea sectoarelor strategice, protecția tehnologiilor sensibile, combaterea spionajului industrial.
Ce simte mediul de afaceri? Că regulile sunt uneori neclare, că influența e difuză, că există o zonă de putere despre care se vorbește mai mult decât se explică. În economie, percepția este realitate. Când antreprenorul nu știe unde se termină piața și unde începe influența, investiția se oprește. Frica nu este politică economică.
SIE ar trebui să fie radarul economic al României. Ar trebui să știe unde apar oportunități, unde există riscuri politice, cine sunt jucătorii reali din piețele emergente, unde sunt capcanele contractuale, cine încearcă să preia agresiv active strategice. Un stat modern folosește informația pentru a-și susține companiile.
Întrebarea legitimă este, oare simt antreprenorii români că au în spate un stat care îi protejează în competiția globală? Sau simt că pleacă singuri?
România pare să fi dezvoltat o obsesie pentru securitate politică. Mult mai puțin pentru securitate economică. Este mai ușor să vorbești despre stabilitate instituțională decât despre competitivitate industrială. Este mai ușor să clasifici informația decât să o transformi în avantaj economic.
Dar lumea s-a schimbat. Războaiele moderne sunt acum comerciale iar influența modernă este economică si puterea modernă este tehnologică.
Ce ar fi trebuit să facă? Un model modern de intelligence ar fi presupus un mecanism formal de sprijin informațional pentru exportatori, analize de risc pentru investițiile externe majore, protecție activă a capitalului strategic românesc, cooperare reală între diplomație, economie și informații, delimitare clară între activitatea de informații și piața comercială.
În schimb, avem tăcere instituțională și percepție de influență, iar în economie, percepția poate costa miliarde. Antreprenorii români nu cer privilegii. Cer doar reguli clare, protecție în competiție, informație utilă, predictibilitate și un stat care să joace pentru ei, nu peste ei. Un serviciu modern se măsoară în capacitatea de a proteja interesul economic național.
Marea întrebare este dacă România vrea să fie economie relevantă regional sau doar piață de desfacere? Pentru că fără securitate economică activă capitalul românesc rămâne vulnerabil, exportatorii rămân singuri, investițiile strategice rămân fragile iar economia rămâne dependentă.
România nu are nevoie de servicii mai puternice, are nevoie de servicii adaptate. Nu are nevoie de influență difuză în economie, are nevoie de protecție strategică pentru economie. Nu are nevoie de frică în mediul de afaceri, are nevoie de încredere.
În economia modernă, informația este capital. Întrebarea nu este dacă avem informație. Întrebarea este dacă o folosim pentru a construi putere economică sau doar pentru a administra liniștea instituțională? Pentru că liniștea instituțională nu crește PIB-ul.”
Discussion about this post