Încep să scriu acest articol cu un complet dezgust față de experiența care am avut-o și din păcate am întâlnit multă lume care a trăit experiențe asemănătoare cu mine doar că majoritatea nu au avut curajul să vorbească despre ele.
Probabil știți deja că mulți din acest domeniu sunt în căutare de job perfect și printre acești oameni mă regăseam și eu (între timp am găsit ceva mult mai ok). Am început să aplic la mai multe firme și să îmi joc cărțile cum știu eu mai bine. Printre alte cîteva zeci de companii, s-a nimerit să fie și acest start up din centrul Clujului, destul de recent înființat. Am fost chemată la un interviu. M-am pregătit de ceva testare măcar, am luat în calcul orice posibilitate, eu lucrând într-o corporație și așteptându-mă la ce poate fii mai greu.
Supriza mi-a fost alta. Am intrat în clădirea respectiva și ce să vezi? Doar fufe umblând de colo-n colo, la fustițe mini și stând la desktopuri Mac, toate aranjate din cap până în picioare. Mă uitam în jur și mă gândeam că e posibil să mai apară lume. Și da, a mai apărut dar cine a apărut erau trei tipi care conduceau firma respectivă si atât. Am început să vorbesc despre ce știu să fac si se uitau la mine și zâmbeau, aveam impresia ca sunt proasta. La un moment dat sunt oprită din discursul meu și imi zic că ce contează pentru ei e altceva și iarăși și-au arătat zâmbetele alea prostești.
În acele momente am crezut ca sunt căzută de pe altă planetă. Mai nou, firmele de IT sunt prelata studiourilor ? De aia Studio 20 Cluj e peste tot? Normal dom’le că facem IT și fetele știu și Java și C++ și Node.JS și multe altele. Nici nu îmi pun problema de asta, sunt multifuncționale, alea chiar erau multifuncționale. Așa de degradați am ajuns ca și oameni? Ce se întâmplă cu noi?
Poate sunt eu absurdă și de modă veche sau oricum doriți voi să mă faceți dar ia și fă-ți harem acasă, ce naiba? Nu credeam că o să trăiesc vreodată așa ceva, dar viața te duce unde nu te gândești. Feriți-vă de oricine vă va spune că: „Acolo e fain.”și vă trage și un zâmbet din ăla de pedofil. Eu le-am zis atunci direct refuzul și inclusiv motivul refuzului, poate vor învăța ceva deși, mai schimbă oamenii ratați dacă poți. Aș da nume însă îmi e rușine mie de rușinea lor. Sper doar să nu fie nevoie să îi descoperiți singuri. Învățați să trăiți frumos și să fiți oameni!
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Autor: S.N.
Discussion about this post