Un militar român a fost ucis joi la Kabul în urma unui atac sinucigaș, care vine la doar trei zile după un alt atac soldat cu moartea unui angajat al misiunii diplomatice a României din capitala afgană și rănirea gravă a unui alt cetățean român.
Explozia de joi a avut loc în apropiere de sediul misiunii NATO și de ambasada americană de la Kabul.
Această recrudescență a violenței vine într-un moment în care americanii negociază cu talibanii un acord privind retragerea trupelor SUA din Afganistan.
Declanșat în 2001, la scurt timp după atacurile de la 11 septembrie, războiul din Afganistan viza neutralizarea rețelei al-Qaeda, precum și înlăturarea regimului islamist al talibanilor. Ceea ce nimeni nu-și putea imagina în urmă cu 18 ani este ca talibanii să rămână la putere în Afganistan. Guvernele moderate pe care americanii au încercat să le impună în Afganistan au eșuat, iar talibanii continuă să rămână suficient de puternici pe teren, fiind practic singura forță cu care americanii pot negocia o retragere treptată a trupelor din Afganistan. Situația este cu atât mai penibilă cu cât guvernul-marionetă de la Kabul este inclus doar de formă în aceste negocieri.
În afara faptului că nu s-a reușit nicicum eliminarea islamiștilor talibani, ceea ce este și mai amețitor în acest conflict este costul uriaș al războiului din Afganistan.
Potrivit unui raport al Departamentului american al Apărării, între octombrie 2001 și martie 2019, Pentagonul a cheltuit suma aiuritoare de 760 de miliarde de dolari pentru operațiunile din Afganistan.
Nu mai vorbim de miile de militari din diverse țări ale lumii care au fost uciși în acest conflict. Și pentru ce? Pentru ca talibanii să-și consolideze puterea în Afganistan? De altfel, nu este exclus ca valul de violențe din ultimele zile să fie o tentativă a milițiilor talibane de a pune presiune pe americani în vederea finalizării tratativelor. Surse apropiate negocierilor, citate de presa americană, spun că discuțiile sunt în mare parte încheiate și se așteaptă practic acordul președintelui Trump. Aceleași surse spun că termenii conveniți sunt extrem de vagi, bazându-se mai mult pe speranțe decât pe obiective concrete de viitor.
Discussion about this post