Agricultura viitorului: cultivă plante pe hârtie și fac practică pe tractoare de muzeu

De ani de zile liceele agricole se află într-un declin accentuat. Copiii au ajuns să înveţe despre cum se face agricultură stând doar într-o sală de clasă şi nu pe câmp aşa cum ar trebui. Fermierii spun că nu găsesc forţă de muncă, iar puţinii absolvenţi care le calcă pragul iau contact cu noile tehnologii din agricultură abia atunci.

„Îi condamnăm la incultură tehnică pentru că acum, a păstra grapa cu colţi reglabili ca să i-o arăţi – şi în practică nu o găseşti – şi vezi combina, care are nouă metri lăţime de lucru, el în primul rând se şi sperie de ea, zice ce-i cu asta aici când eu la şcoală am învăţat cu totul altceva”, spune Petre Daea, ministrul agriculturii.

Cum e absolventul de liceu agricol în România? Precum celebrul personaj Moromete care spune „aşa ceva nu există” când vede pentru prima dată o girafă.

Plante cultivate pe hârtie

În 1990, existau 200 de licee agricole. Acum au mai rămas doar 58, multe în stare jalnică. Baza materială aproape că lipseşte cu desăvârşire, viitorii specialişti în agricultură ajungând să înveţe cum se plantează şi se recoltează grâul, porumbul sau floarea soarelui doar scriind cu un pix pe o foaie.

„În marea majoritate a liceelor agricole nu mai există ferme didactice, adică elevii învaţă agricultura cum am învăţa înotul în sala de clasă, fără apă. E foarte important, defiinţându-se aceste ferme didactice, elevii să aibă acces la agricultura performantă”, spune Crenguţa Bărbosu, senior project manager la World Vision România.

Unele licee nu au nici măcar o palmă de pământ unde elevii să poată studia, practic, procesul agricol. Cât despre utilaje, ori sunt mai vechi de 30 de ani, ori nu există.

Liceul tehnologic Nicolae Bălcescu din Alexandria este unul dintre puţinele care încă dispune de o fermă didactică. Elevii văd cum se cresc animalele, cum se procesează laptele sau cum trebuie plantată, crescută şi recoltată o cultură agricolă. Dar și aici, utilajele folosite sunt atât de vechi încât ar fi trebuit deja casate.

– Astea bănuiesc că nu mai funcţionează, nu cred că mai sunt bune…

– Semănătoarea? Ba da, oricât de ciudat vi s-ar părea funcţionează, aceea, da, spune Gina Curea, directorul liceului tehnologic.

– În partea stângă este adăpostul de taurine, acolo, dacă vreţi să mergem în câmp puţin, avem păşunea. Acesta este tractorul, tractorul cu maşina de făcut baloţi. Este într-adevăr altceva decât se foloseşte în ziua de azi. Este altceva, dar nu este nici U650, undeva la mijloc. Majoritatea liceelor au U650, majoritatea liceelor agricole, explică directoarea.

Elevii învață pe tractoare care ar trebui duse la muzeu

– Cum este să conduci un tractor din…

– Din 1973. E bine. acum l-a renovat domnul Târziu, mai fugea viteza, acum merge destul de bine, spune un elev.

– Ar fi bine dacă s-ar cumpara unul nou, nu?

– Ar fi bine, dar dacă nu sunt posibilităţi…

Un tractor folosit în perioada comunistă şi care ar trebui să îşi găsească locul într-un muzeu. Astăzi, ultilajele agricole au tehnologie de ultimă generaţie, pe care mulţi dintre elevi o văd abia când merg la o fermă se să angajeze.

– Iată, sunt licee care au tractoare de nu poţi să foloseşti direcţia la ele, este o direcţie mecanică, cum au fost tractoarele înainte, recunoaște ministrul agriculturii, Petre Daea.

– Este o contradicţie la ora actuală, este o contradicţie că sunt maşini mai deştepte decât cei care trebuie să le conducă şi atunci unde te afli?

– Dacă pe elev îl pregăteşi pe 650, el nu poată să sară imediat dacă ar vrea să intre în agricultură, să sară la o combină care are o altă dotare şi are un alt tablou de comandă, spune Petre Daea.

Materii predate fără manuale

Nici la capitolul teorie, situația nu e mai roditoare. Manualele existente n-au mai fost actualizate de ani de zile. Îi învață pe copii agricultura bunicilor, nici vorba de informații despre tehnologiile moderne. Dezinteresul autorităţilor merge și mai departe. Sunt materii pentru care nici măcar nu există manuale.

– Nu toate modulele sunt acoperite de manuale, spune Gina Curea, director liceu tehnologic.

– Întrebarea este de ce?

– Poate că nu s-au găsit colegi de specialitate care să devină autorii acelor manuale pentru modulele respective.

– Şi ce fac profesorii care predau acele module în acestă situaţie?

– Bineînţeles că dumnealor îşi urmăresc programele, competenţele care sunt trecute în standardele de pregătire profesională.

În aceste condiții, profesorii se descurcă fiecare cum poate. Dar nu e suficient, spun agricultorii. Dacă n-au manuale, elevii ar trebui măcar duși mai des în ferme adevărate, unde să vadă zi de zi cum se face agricultură. Dar practica în școlile agricole din România nu prinde rod.

Practica, bate-o-ar vina!

Nici la capitolul practică lucrurile nu stau mai bine.

„Stagiile de practică în fermă ar trebui să fie obligatorii şi nu stagii de practică în care vine clasa, petrece o zi, două, trei, chiar şi o săptămână într-o fermă fără niciun sens final. În liceele agricole încă nu este împământenită ideea că un tânăr care are 16, 17 ani, poate să petreacă o lună de zile într-o fermă în care să înveţe efectiv ceva”, spune Alina Creţu, director executiv APPR.

Unde nu cultivi, n-ar’ de unde să răsară! Așa că în aceste condiții, nici nu e de mirare că elevii fug de rup pămâtul când aud de licee agricole. Și ne mai mirăm că în România nu există forță de muncă pentru ferme.

Mihaela Cadiş, directorul Liceului Tehnologic Mihail Kogălniceanu din Miroslava, Iaşi, explică: „Este mentalitatea părinţilor, este mentalitatea comunităţii în general, că a face agricultură înseamnă a lucra cu sapa. Ei au rămas cu aceleaşi mentalităţi şi rolul şcolii agricole ar trebui să fie – şi noi încercăm să facem acest lucru – să schimbăm această mentalitate, a face agricultură nu înseamnă a lucra neapărat numai cu sapa, înseamnă tehnologie, înseamnă multe alte lucruri cu care poţi să obţii performanţe în domeniul agriculturii”.

Statul încearcă, timid ce-i drept, să mai repare din stricăciuni. Începând de anul acesta, liceele agricole vor primi finanţare şi de la Ministerul Agriculturii astfel încât să fie cumpărate utilaje moderne, iar fermele didactice să poată fi reînfiinţate.