Basarabia, pământ românesc

„A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominațiunii rusești. Numele Basarab şi Basarabeni există cu mult înaintea vremii în care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă”

Astfel vorbea la 1878 Mihai Eminescu despre Basarabia. Cuvintele sale le regăsim astăzi, sub o altă formă, pictate pe zidurile din fiecare oraș – „Basarabia, pământ românesc”.

Despre același lucru vorbea și Majestatea Sa Regele Mihai într-un interviu din 2006, după o vizită la Chișinău: „Eu am spus de zeci de ori până acum: Basarabia si Bucovina sunt pământ românesc. Ce putem să facem noi pentru asta, este altă chestiune….”

Ce putem face pentru asta? Marea majoritate a politicienilor noștri se feresc cât pot să abordeze „problema Basarabiei”… e o problemă la care nu au curajul să aibă un răspuns… ca să nu deranjeze în afară!

Singurul candidat la președinția României care are curajul să vorbească ferm despre această rană istorică este reprezentantul Partidului Neamul Românesc, Ninel Peia care are în programul său electoral recuperarea teritoriilor pierdute ale țării – Basarabia, Bucovina de Nord, Ținutul Herței, Bugeacul și Insula Șerpilor.

Este un moment istoric propice pentru a demara un astfel de demers internațional, explică Ninel Peia. În urmă cu o lună de zile, Parlamentul European a declarat nul și neavenit Tratatul Ribbentrop-Molotov, prin care trupul țării noastre a fost ciopârțit. Odată cu anularea tratatului, toate consecințele sale sunt, de drept, nule și neavenite, argumentează Ninel Peia, jurist de profesie.

„Trebuie să avem un președinte cu coloană vertebrală care să ceară imediat și imperativ instituțiilor internaționale recuperarea acestor teritorii”, spune Ninel Peia. Fiind un om cu o bogată experiență politică, Ninel Peia este conștient că este un demers complicat, ce implică demararea unor procese la tribunalele internaționale, dar cineva trebuie să-și asume acest lucru.
Cine are vie în minte discuția politică din ultimii 30 de ani își mai amintește cu siguranță că altfel era discursul la începutul anilor 1990. Pe vremea aceea, ni se părea că întregirea țării este un pas firesc și pe deplin realizabil. Timpul a trecut și politicienii de la noi au primit semnale din afară să lase mai ușor treaba cu Basarabia, iar aceștia s-au conformat.
Prin vocea candidatului său la președinție, Partidul Neamul Românesc readuce în discuție această durere a neamului nostru.

„Pământul ăsta încă tremură de oasele strămoșilor noștri. Sângele de șenilele tancurilor bolșevice nu s-a uscat nici acum”, spune Ninel Peia.

Anul trecut, la Centenarul Marii Unirii s-a bătut monedă mai mult pe Ardeal. La Chișinău, însă, lumea nu a uitat de patria mamă. Miile de oamenii care au ieșit în stradă au adoptat Proclamația Marii Adunări Centenare, potrivit căreia „unirea Basarabiei cu România este unica soluție de supraviețuire și progres al românilor dintre Prut și Nistru.”
Și pentru că am început cu un citat din ziarul „Timpul”, pe care Mihai Eminescu l-a condus o vreme, să încheiem cu cuvintele publicate de același ziar la 27 martie 1918Ș
„Basarabia atâta vreme înstrăinată după atâtea zile grele de nevoie se reaşează alături de sora ei, Moldova, aducând României aşa de crud încercate balsamul unei întregiri pe care de un veac o visează cu nepotolită ardoare”.

Cei ce visează încă la reîntregirea țării au o singură opțiune în acest moment – să voteze cu Partidul Neamul Românesc și candidatul său la președinție, Ninel Peia”