Debarcat în urmă cu câteva luni din guvern, Matteo Salvini profită din plin de perioada forțată de opoziție, Liga pe care o conduce consolidându-și poziția de prim partid pe scena politică italiană.
Potrivit celui mai recent sondaj, Liga se bucură de încrederea a 33% dintre alegătorii italieni, în timp ce stânga, reprezentată de Partidul Democrat a coborât sub pragul psihologic de 20%. Artizanii excluderii lui Matteo Salvini din guvern, cei din Mișcarea 5 Stele, au plătit scump trădarea, fiind cotați cu 16%.
Nu doar Liga este în creștere, ci și celelalte formațiuni de dreapta cu care, în eventualitatea unor alegeri anticipate, Salvini ar putea forma un nou guvern. Fratelli d’Italia are 9,5 %, iar Forza Italia, partidul lui Silvio Berlusconi, are 7%.
Avântul pe care l-a luat dreapta italiană este expresia prăpastiei dintre politicienii care încearcă să promoveze o ideologie globalist pro-imigrație și nemulțumirile italienilor de rând, care, asemenea altor popoare occidentale, se opun politicii de deznaționalizare.
Cu cât guvernul de coaliție de la Roma va primi în porturile țării noi valuri de refugiați, cu atât oamenii se vor ralia în jurul formațiunilor de dreapta.
Disperarea sistemului în fața creșterii constante a popularității lui Matteo Salvini se poate vedea în manifestările tot mai violente organizate de stânga italiană – organizarea de proteste atunci când dreapta are programat un miting, împiedicarea exponenților de dreapta de a participa la evenimente culturale sau chiar tăierea microfoanelor invitaților de dreapta în emisiunile cu caracter politic. Acest gen de acțiuni fac parte din arsenalul de manifestări al liberal-progresiștilor nu doar din Italia, ci și în alte țări occidentale, mai ales în Statele Unite. Ceea ce promovează liberal-progresiștii, curent neo-bolșevic sprijinit cu ardoare și finanțat generos de George Soros, este o cultură a intoleranței absolute – adversarii n-au dreptul să existe, trebuie exterminați, cât despre o dezbatere, un schimb de idei, nici nu poate fi vorba. Mentalitate ce ne sună cunoscută și nouă…
Evenimentele de pe scena politică italiană arată că mentalitatea pumnului în gură nu funcționează, iar atunci când politicile promovate de conducători amenință ființa națională, poporul va reacționa, întocmai cum un organism viu atacă și distruge un virus.
Discussion about this post