La 3 octombrie 1949, România era al treilea stat din lume care recunoștea Republica Populară Chineză.
La 5 octombrie 1949, Beijing și București stabileau relații diplomatice.
România nu a participat la reprimarea Primăverii de la Praga în 1968.
Primul ministru chinez Zhou En Lai s-a pronunțat pentru ca România să fie ajutată în cazul unei eventuale invazii sovietice.
În 1971, România a ajutat Republica Populară Chineză să își ocupe locul de stat cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU. Rezoluția ONU Nr. 2758 de la finalul lunii octombrie 1971 a oferit RP Chineze acest drept, ca urmare a eforturilor depuse de diplomația românească. În acest sens, în iunie 1971, conducerea României a făcut o vizită în China, la invitația liderului chinez Mao Tze Dun.
România pe care Președintele SUA Richard Nixon a vizitat-o în 1969, a contribuit din plin la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și SUA.
O spune în interviuri, memorii, legendarul Secretar de Stat american Henry Kissinger. El a ales să folosească drept canal diplomatic secundar Pakistan, de teamă ca sovieticii să nu fi penetrat sistemul de informații românesc.
Legendarul diplomat american a spus că România a fost canalul principal și că sovieticii nu au aflat nimic, semn că serviciile secrete românești nu au putut fi penetrate.
În 21-28 februarie 1972, Președintele SUA Richard Nixon a efectuat o vizită istorică în RP Chineză.
Sunt câteva detalii care arată că în anumite perioade istorice tensionate, în ultimii 77 de ani România și China au fost împreună.
Discussion about this post