1. În vremea domniei lui Alexandru Ioan Cuza, s-a dat Legea pentru secularizarea averilor mănăstirești, din 13 decembrie 1863, act legislativ semnificativ prin sorgintea și conținutul său propriu-zis, dar și controversat prin urmările sale atât imediate, cât și pe termen lung, în cadrul procesului de transformare statală din perioada modernă a istoriei României.
După cum se știe, în urma unor pregătiri susținute, proiectul legii a fost prezentat, de către Guvernul condus de Mihail Kogălniceanu, Camerei Deputaților la 13/25 decembrie 1863, fiind adoptat, apoi promulgat și publicat câteva zile mai târziu, la 17/29 decembrie același an.
Problema a cărei rezolvare se urmărea, în primul rând, prin adoptarea acestei legi, avea rădăcini istorice vechi și era generată, mai cu seamă, de modul necorespunzător de administrare și utilizare a veniturilor rezultate din exploatarea moșiilor și a altor proprietăți aparținând mănăstirilor închinate din Țara Românească și Moldova.
2. În data de 13 decembrie 1983 a încetat din viață la vârsta de 50 de ani poetul și scriitorul român Nichita Stănescu, la doar o zi după ce plecase dintre noi și actorul Amza Pellea. A fost laureat cu Premiul Herder și a fost ales post-mortem ca membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară, cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el insuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu a aparținut structural poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970.
“O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine viața se trăiește”, a fost una dintre cugetările lui Nichita Stănescu, omul care a iubit limba română cu durere până la capăt.
3. La 13 decembrie 1991, forţe de poliţie de la Chişinău au vrut să treacă Nistrul pentru a susţine organele constituţionale ale R. Moldova din Dubăsari, care erau atacate de separatişti. Brigada cu destinaţie specială „Fulger”, condusă de generalul Anton Gamurari, a fost atacată la podul de peste Nistru. Atunci a avut loc, de fapt, prima luptă în conflictul transnistrean, după care a urmat războiul început la 2 martie 1992.
Anume, la podul de peste Nistru de la Dubăsari au fost primele victime – patru poliţişti ai Brigăzii „Fulger”, despre care Anton Gamurari spune: „Erau patrioţi, gata să meargă până la urmă pentru ţară. Aşa au şi făcut”.
Discussion about this post