Studiu inedit: cum funcționează creierul?

Din timpuri imemoriale, ne întrebăm ce se întâmplă în mintea unui om, care e legătura între structura creierului, între ce putem vedea, și felul în care acel om gândește? În ciuda tehnologiei și a inovaților din domeniul științei, acest subiect prezintă încă foarte multe necunoscute, chiar și pentru cei mai avansați cercetători.

Într-un studiu fascinant publicat chiar la începutul acestui an, Institutul de Tehnologie Tehnion din Israel împreună cu Universitatea din Marseille au căutat să înțeleagă fix această legătură între structura creierului și funcționarea sa.

Studiul a fost realizat pe șoareci de laborator prin examinarea RMN (Imagistică prin rezonanță magnetică) a creierului de șoarece, urmărind conexiunea dintre legăturile neuronale și funcționarea diferitelor zone ale creierului și cât determină acest „schelet structural” funcționarea creierului. Folosindu-se de informațiile acumulate prin studiul șoarecilor, cercetătorii au proiectat mai apoi niște versiuni virtuale ale creierului și au creat rezultate RMN teoretice despre cum ar trebui să funcționeze creierul fiecărui șoarece, pe care ulterior le-au comparat cu investigații RMN realizate chiar asupra șoarecilor respectivi, care le-au confirmat predicțiile.

Pe scurt, studiul a demonstrat că fiecare șoarece are o construcție a creierului, să spunem, unică, iar această structură poate fi folosită ca un fel de „amprentă funcțională” care să le sugereze cercetătorilor cum va gândi șoarecele respectiv, cum va funcționa creierul acestuia.

De-asemenea, studiul le-a arătat cercetătorilor care conexiuni lipsă (cele care nu apăreau în rezultatele RMN-ului) sunt totuși cheie pentru funcționarea creierului și prin lipsa lor, afectează bunăstarea.

Înțelegând care e legătura dintre structura neuronală și funcționarea optimă a creierului, cercetătorii pot ajunge să înțeleagă boli neuro-degenerative cum ar fi Parkinson-ul sau Alzheimer-ul, boli pentru care în prezent nu există un remediu definitiv. De-asemenea, astfel de studii pot ajuta în cercetarea afecțiunilor de dezvoltare neurologică cum ar fi autismul sau ADHD-ul.

Studiul poate fi citit în întregime aici și a fost realizat de Prof. Christophe Bernard și Viktor Jirsa de la Universitatea din Marseille, împreuna cu Prof. Itamar Khan de la Institutul de Tehnologie Tehnion din Israel.