Martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan-comemorare la 235 de ani

La răscoală au participat iobagi români, maghiari, saşi, mineri din Apuseni şi ocnele din Maramureş, meşteşugari, preoţi.

Răscoala a izbucnit pe 2 noiembrie 1784, în satul Curechiu, Hunedoara şi s-a încheiat la sfârşitul lui decembrie 1784, când Horea şi Cloşca au fost capturaţi de autorităţi. Trădaţi de pădurarul Anton Melzer din Abrud, Horea şi Cloşca au fost prinşi în pădurea Scoruşetului din Munţii Gilăului, pe 27 decembrie 1784, iar, pe 30 ianuarie 1785, a fost capturat şi Crişan, Cei trei capi ai răscoalei au fost duşi la Alba Iulia, unde s-a constituit o comisie de anchetă, condusă de baronul Anton Iankovic.

Crişan s-a spânzurat în închisoare, cu curelele de la opinci, pe 13 februarie, iar Horea şi Cloşca au fost supuşi celei mai grele pedepse prevăzute la acel moment, frângerea pe roată fără „lovitură de graţie”, pentru a nu îi scuti de chinuri.

Astfel, pe 28 februarie 1785, pe Dealul Furcilor, un călău le-a zdrobit trupurile, de la picioare spre cap, lovindu-i cu roţi imense. Mai întâi a fost executat Cloşca, care a primit 20 de lovituri, în timp ce Horea a asistat în picioare. A urmat Horea, lovit de 12 sau 13 ori. Conform sentinţei, organele interne au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar trupurile lor, precum şi cel al lui Crişan au fost tăiate în patru şi puse în ţeapă în cele mai importante localităţi din Alba şi Hunedoara pentru intimidarea poporului.

După răscoală, moţilor li s-au acordat mai multe drepturi, între care libertatea păşunatului, scutirea de cărăuşie, desfiinţarea servituţii personale şi a legării de glie, căsătorii fără consimţământul nobilului şi dreptul la învăţătură.

Răscoala a avut un larg ecou în străinătate, unde s-au publicat broşuri, calendare, articole de presă, rapoarte diplomatice, gravuri.

În 1937, a fost ridicat Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan, pe strada Mihai Viteazul, în faţa porţii a treia a Cetăţii Alba Carolina, acesta fiind unul dintre cele mai cunoscute monumente din municipiul Alba Iulia.

Obeliscul a fost construit printr-o colectă publică iniţiată de Asociaţia Astra, fiind inaugurat în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a lui Mihai I, acesta din urmă fiind la acea dată voievod de Alba Iulia.

Monumentul are peste 20 de metri înălţime şi în interiorul soclului care sprijină obeliscul se află o celulă simbolică, având inscripţia „Smerită închinare lui Horea, Cloşca şi Crişan”, iar în partea de vest, un basorelief reprezentându-i pe cei trei eroi naţionali.

Pentru a comemora martiriul, anual, pe 28 februarie, au loc depuneri de coroane la Statuia Obelisc şi ceremonii religioase.