„În primul rând dorim să ne exprimăm dezamăgirea că astfel de comentarii sunt făcute fără o minimă analiză a inițiativei Guvernului, dar și a punctului de vedere exprimat de partenerii sociali.” Aceștia spun că s-ar putea ca dna Brandl să aibă altă sursă de informare decât proiectul transmis de Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru că altfel nu înțeleg afirmațiile de mai jos: „Programul Kurzarbeit înseamnă că – ”Guvernul acceptă un program de muncă flexibilă, care să fie decis prin negociere între angajat și angajator”.”
Răspunsul din BNS continuă: „Dar proiectul de act normativ transmis de Ministerul Muncii și pe care îl atașăm prezentului drept la replica, precizează clar: ”angajatorul are posibilitatea reducerii unilaterale a timpului de muncă al salariaților”. Nu înțelegem de când ”unilateral” se confundă cu ”negociere”. Se precizează de asemenea că prin aplicarea acestui mecanism salariații primesc salariul întreg – ori proiectul de act normativ precizează –”salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă.” În măsura în care timpul lucrat efectiv este remunerat cu 100% iar timpul nelucrat este compensat cu o indemnizație de 75% din salariul aferent orelor nelucrate, nu înțelegem cum ajunge dna Brandl la concluzia că un salariat aflat în această situație își primește 100% salariul.
Totodată, cei din sindicat mai repetă încă o dată motivele pentru care au cerut Guvernului să refacă proiectul în cauză:
-
Salariatul pierde din venituri, bugetul suportă cheltuiala cu indemnizația, angajatorul nu are nici o obligație de a menține locurile de muncă în cauză.
-
nu există obligativitatea de a institui acest mecanism ÎMPREUNĂ cu reprezentanții lucrătorilor, așa cum se întâmplă în Germania.
-
Nu se specifică durata aplicării mecanismului, în Germania există o astfel de limită.
-
Nu există un impact financiar calculat și nu se prezintă sursa de finanțare.
În încheiere, Blocul Național Sindical îi transmite un mesaj doamnei Brandl și totodată un apel către Guvern care, speră ei, va fi ascultat: „Îi sugerăm dnei Brandl ca înainte să facă acuzații de acest gen să citească cu atenție proiectele Guvernului și punctele de vedere exprimate de partenerii sociali. Ca o concluzie generală reamintim faptul că dreptul la asociere este un drept fundamental, recunoscut de Constituția României. Totodată, România este stat membru al Uniunii Europene, ca urmare trebuie să-și asume și să respecte Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, art 152 – ”Uniunea recunoaște și promovează rolul partenerilor sociali la nivelul său, ținând seama de diversitatea sistemelor naționale. Aceasta facilitează dialogul dintre aceștia, respectându-le autonomia.”
Discussion about this post