Impactul rețelelor sociale asupra dezvoltării neuronale la adolescenți

Se admite că frecvența adolescenților de a verifica comportamentele pe trei platforme de social media (Facebook, Instagram, Snapchat) este asociată cu schimbări longitudinale în dezvoltarea funcțională a creierului de-a lungul adolescenței.

În acest studiu realizat de Jama Career Center pe 169 de elevi din clasele a șasea și a șaptea, participanții care s-au implicat în comportamente obișnuite de verificare au arătat o traiectorie aparte, distinctă în regiunile creierului care cuprinde rețelele de control cognitiv, motivațional și cognitiv, ca răspuns la anticiparea recompenselor sociale și pedepse comparativ cu cei care s-au angajat în comportamente de verificare neobișnuite.

Social media ar putea avea efecte nebănuite de a reprograma creierul copiilor și să-i facă dependenți de „like-uri”. Acest aspect îl relevă un nou studiu realizat la Universitatea din Carolina de Nord. Aplicații precum Instagram sau Snapchat ar putea face ca adolescenții să își verifice aproape constant telefoanele pentru a vedea dacă au reacții pozitive sau negative la postările lor online, spun experții. Cu cât tinerii verifică mai mult rețelele de socializare, cu atât devin mai sensibili la „feedback-ul social” sub formă de like-uri și comentarii, au spus psihologii.

Feedbackul social include recompense și pedepse sociale, cum ar fi degetul mare în sus și în jos, etichetarea, raportarea conținutului sau evaluarea prin stele.Această anticipare și sensibilitate tot mai mare la primirea acestui tip de răspunsuri face ca adolescenților să le fie greu să lupte cu nevoia de a-și verifica conturile, potrivit cercetătorilor

 Semnificație

  Aceste rezultate au îndreptățit societatea americană a domeniului neuroștiintelor să constate că verificarea obișnuită a rețelelor sociale la începutul adolescenței poate fi asociată longitudinal cu modificări ale sensibilității neuronale la anticiparea recompenselor și pedepselor sociale, care ar putea avea implicații pentru adaptarea psihologică.

Într-un studiu dat publicității recent , elevii de la trei școli gimnaziale publice din SUA au fost scanați neuronal pe parcursul a trei ani. În timpul scanării, elevii au fost puși să joace un joc computerizat în care trebuia să anticipeze și să primească feedback social, comunicat prin imagini cu adolescenți cu expresii faciale pozitive, negative sau neutre. Cercetătorii au urmărit să înțeleagă mai bine legăturile dintre frecvența cu care adolescenții verifică rețelele sociale și modul în care creierul lor răspunde la feedback-ul social în decursul timpului.Rezultatele au arătat că adolescenții care folosesc mai des rețelele sociale manifestă o mai mare sensibilitate la feedback-ul social, prezentând o activitate mai mare în regiunile creierului legate de motivație și control. Cu toate că se stabilește o corelație între dezvoltarea neuronală a participanților și comportamentul lor pe rețelele sociale, studiul lasă deschisă întrebarea dacă sensibilitatea crescută la feedback-ul social reprezintă un fenomen pozitiv sau negativ, dacă trebuie încurajată sau nu.

Totuși, această întrebare, la care cercetătorii din diverse domenii sunt chemați să răspundă, este de importanță crucială, în contextul ascensiunii fulminante a rețelelor sociale și al acaparării de către acestea a spațiului pentru interacțiuni sociale.

  Răspunsurile neuronale la sarcina de întârziere a stimulentelor sociale atunci când s-a anticipat primirea de feedback social, măsurate anual folosind tehnologia de ultimă au adus rezultate interesante. Participanții au observat un indiciu care a indicat dacă feedback-ul social (de exemplu fețele adolescenților cu expresii emoționale) ar fi o recompensă, pedeapsă sau ar avea caracter neutru. În timpul scanării, după o întârziere, a apărut un simbol țintă și elevii au răspuns apăsând un buton cât mai repede posibil. Afișarea feedback-ului social a depins de tipul de încercare și de timpul de reacție.

Studiul a stabilit corelația, nu cauzalitatea, între modelele neuronale ale participanților și comportamentul lor în rețelele sociale. Deci, nu este clar dacă verificarea mai frecventă a acestor aplicații duce la o mai mare sensibilitate la feedback sau dacă tinerii care sunt mai sensibili la feedback sunt, de asemenea, mai predispuși să-și deruleze în societat, răspunsurile pe care le oferă platformele sociale incluse și amintite în acest experiment.

„Constatările sugerează că copiii care cresc verificând mai des rețelele sociale devin hipersensibili la feedback-ul de la colegii lor”, a afirmat Eva Telzer, profesor în cadrul departamentului de psihologie și neuroștiință de la UNC-Chapel Hill și autor corespondent.

Nick Allen- profesor de psihologie la Universitatea din Oregon și director al Centrului de Sănătate Mintală Digitală din cadrul aceleiași universități- a declarat într-un interviu că noul studiu este unul important. „Când vorbești cu tinerii despre experiența lor cu rețelele sociale, este de fapt o experiență destul de variată”, a spus domnia sa.

Reamintesc faptul că domnul profesor Nick Allen este cercetătorul principal care colaborează cu Google într-un studiu care analizează modul în care smartphone-urile ne pot afecta mintea și sentimentul de bunăstare. Studiul, care este încă în desfășurare, examinează nu numai riscurile potențiale ale petrecerii timpului în mod îndelungat pe dispozitivele mobile, ci și modurile în care cercetătorii ar putea folosi smartphone-urile pentru a oferi sprijin pentru sănătatea mintală mai multor oameni.

Având în vedere cât de individualizate pot fi comportamentele și experiențele din cadrul rețelelor sociale, această sensibilitate poate fi utilă pentru unii și mai puțin utilă pentru alții. De asemenea, studiul nu a luat o poziție cu privire la posibilitatea generării unui mai mare indice la feedback-ul social, care este în mod inerent pozitiv sau negativ.

Sursa foto :https://google.com

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

 

Sinteza acestei știri a fost realizată de către Daniel Mihai, redactor al https://bpnews.ro/ Toate drepturile rezervate!