Deși creierul uman primește prin intermediul vascularizării sale foarte bogate o mare cantitate de substanțe energetice, materia primă a creierului o reprezintă totuși informația.
Spre deosebire de toate celelalte aparate și organe, care s-au specializat în prelucrarea substanțelor și a energiei, creierul s-a specializat în prelucrarea informațiilor, care sunt absolut necesare pentru reglarea organelor interne și a comportamentului uman într-un mediu foarte variabil. Organele de simț și receptorii interni s-au specializat în sesizarea și receptionarea informațiilor. Conform multor studii de specialitate, creierul s-a specializat în prelucrarea informațiilor primite cât și în transmiterea deciziilor rezultate, spre diferite aparate și organe. Astfel, întregul organism a devenit de fapt un extrem de complicat sistem de comunicații, de-a lungul căruia circulă o cantitate foarte mare de informații necesare reglării tuturor organelor și a comportamentului uman.
Cunoaștem deja că jucătorii de fotbal american cât și boxerii profesioniști sunt vizați și suferă leziuni cerebrale din cauza loviturilor constante în jurul capului.Dar ultimele cercetări în domeniu arată, de asemenea, că tensiunea neuropsihică de la locul de muncă provoacă modificări structurale în circuitele creierului, care pot provoca daune pe termen lung asupra sistemului nervos.
Cu alte cuvinte, stresul cronic la locul de muncă, cum ar fi discuțiile și deciziile unui șef cu comportament abuziv, acțiunea imorală de a fi hărțuit frecvent, etic, moral sau din punct de vedere sexual, toleranța față de un coleg de muncă cu statut de agresor sau o cultură a muncii care prosperă pe bază de criză, haos și presiune sunt exemple notorii de stres care pot provoca atrofia masei cerebrale și scăderea greutății creierului.

Studiile statistice
În Raportul privind sănătatea creierului din 2022 , Muse a dezvăluit rezultatele sondajului lor asupra a 5.000 de adulți între 27 august și 30 august 2022. Studiul a constatat că aproape jumătate dintre americani se simt suprasolicitați (44%) sau epuizați (43%). Alții spun că se simt ocazional sau regulat neapreciați (71%), lipsiți de bucurie (73%) sau satisfacție redusă (77%). În plus, opt din zece americani cred că viața lor profesională joacă un rol major în sănătatea creierului lor. Motivele scăderii sănătății creierului în anul studiului, în ordinea frecvenței, au fost atribuite stresului crescut (47%), somnului slab (39%), interacțiunii sociale mai puține din cauza Covid-19 (37%) și îmbătrânirii normale (35%)
Au fost evaluate șase domenii ale sănătății creierului de la respondenți: memorie, concentrare, somn, dispoziție, productivitate și creativitate. Respondenții au considerat memoria drept cel mai important aspect al sănătății creierului, deși somnul a fost cea mai mare luptă. Grupul „GenZers” a raportat cea mai scăzută sănătate a creierului, în timp ce grupul „Boomers” au avut o activitate dintre cele mai mari.
O sănătate mai mare a creierului este legată de o alimentație sănătoasă (în special un mic dejun sănătos), exerciții fizice și activități de petrecere a timpului liber de mai multe ori pe săptămână. Pe de altă parte, descoperirile arată că gândurile de renunțare liniștită au un impact negativ asupra sănătății creierului, în timp ce lupta pentru o promovare sau o creștere are un impact pozitiv asupra sănătății creierului.
Patru strategii de menținere optimă a creierului
În general, lucrătorii cu cea mai bună sănătate a creierului din raportul Muse fac patru modificări minore ale stilului de viață în timpul zilei de lucru:
- Luați pauze fizice pentru a îmbunătăți somnul, concentrarea, memoria, creativitatea și productivitatea
- Meditați în timpul zilei de lucru pentru a îmbunătăți memoria, somnul, starea de spirit și creativitatea
- Luați pauze mentale pentru a îmbunătăți somnul și starea de spirit
- Socializarea cu colegii de muncăpentru a spori productivitatea.Aceste patru activități de-a lungul zilei de lucru au avut cel mai mare impact asupra sănătății creierului lucrătorilor americani, mai ales în comparație cu schimbările majore, cum ar fi renunțarea (+,57%) sau relocarea (3,86%), arătând că micile schimbări sau microajustări pot face diferențe mari de bunăstare în rândul forței de muncă americane. Studiul a concluzionat că, pentru a rămâne împliniți la locul de muncă și pentru a păstra sănătatea creierului angajaților, ziua de lucru neliniară poate fi cea mai bună opțiune.
Un plan de sănătate al creierului
Nu trebuie să așteptăm ca tocmai compania noastră să decidă ce este mai bine pentru creierul tău.Noi controlăm sănătatea mentală și fizică, nu angajatorul nostru.
Evaluarea proprie a locului de muncă și a calității vieții o decidem singuri. Atunci putem să ne exprimăm ce este rezonabil pentru a ne menține creierul sănătos sub stresul de la locul de muncă.
Iată zece acțiuni susținute de știință pe care le putem folosi ca un fel de schemă pentru propriul nostru plan de sănătate al creierului. O singură necunoscută avem, din moment ce singura întrebare Legitimă ar fi câte am adăuga la regimul nostru de muncă
- Meditația limitează nivelul de cortizol cu 25%, conform cercetărilor, și reduce rătăcirea minții și greșelilor, ținându-ne la muncă.
- Patru alimente pentru creier promovează productivitatea minții și o carieră, situație sănătoasă din punct de vedere medical: proteinele, acizii grași din Omega-3, complexul de vitamine B si vitamina D.
- Exercițiile fizice regulate – cum ar fi mersul rapid- recalibrează creierul obosit și reduce riscul de a dezvolta anxietate cu aproape 60%.
- Discuția despre propriul nostru sine pozitivă poate opri discuțiile catastrofale care provoacă stres la locul de muncă și ne pot menține calmi în situații stresante.
- Lipsa de somn duce la stresul creierului, iar somnul amplu este restabilitor pentru sănătatea creierului dumneavoastră.
- Minipauzele – pauze scurte de cinci minute – pe parcursul zilei de lucru atenuează oboseala creierului și ne mențin creierul odihnit și curat.
- Respirația abdominală atentă ne menține creierul ascuțit și concentrat în momentul prezent, când stresul de la locul de muncă aproape că ne dă senzația că ne taie respirația.
- O perspectivă pozitivă ne oferă o memorie mai bună la locul de muncă. În plus, căutarea oportunității în problemă ne ajută să creștem pe scara carierei mai repede și mai departe decât pesimiștii sau rationaliștii, potrivit cercetărilor.
- Scanările creierului persoanelor care petrec timp în aer liber arată că cortexul lor prefrontal are mai multă materie cenușie și o capacitate mai puternică de a gândi clar și de a se auto-regla.
- Angajamentul social atenuează declinul cognitiv și îmbunătățește materia cenușie din creier. Prin urmare, este important să evităm să lucrăm în izolare și să menținem legături sociale cu colegii de muncă pentru a avea creierul activ și sănătos.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pentru a susține jurnalismul independent, aveți link ul de donații mai jos:
https://www.paypal.com/donate/?hosted_button_id=EX3UVYDFJP2MW
Sursa foto :https//:google.com
Acest material a fost realizat de către Daniel Mihai redactor al BPNews. Toate drepturile rezervate!
Discussion about this post