Departamentul de Stat al SUA a dat publicității în raportul său privind situaţia drepturilor omului în România în anul 2024.Acesta a fost postat marţi pe site-ul instituţiei,în care se specifică anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidenţiale de anul trecut şi faptul că această măsură a fost criticată ca o ingerinţă politică în alegeri şi o restricţie excesivă a discursului politic.
La 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale din ţară, desfăşurate la 24 noiembrie, hotărând că „multiple nereguli şi încălcări ale legii electorale (…) au compromis transparenţa şi corectitudinea campaniei electorale” .Toate acestea au ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea desfăşurării alegerilor. Decizia Curţii a fost criticată ca fiind o ingerinţă politică în alegeri şi o restricţie nejustificată a libertăţii de exprimare politică, de o natură şi severitate fără precedent, consemnează preambulul raportului Departamentului de Stat referitor la România.
***
„Astfel,la 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale desfăşurate pe 24 noiembrie,din moment ce au compromis transparenţa şi corectitudinea campaniei electorale’, ceea ce a ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea desfăşurării scrutinului.
Decizia Curţii a fost criticată dur și a fost asemănată ca o ingerinţă politică în alegeri şi o restricţie excesivă a discursurilor politice dezagreate, de o natură şi gravitate fără precedent”, se mai arată în raport.
Conform documentului, printre problemele semnificative privind drepturile omului în România în 2024 s-au numărat relatări credibile privind restricţii asupra libertăţii de exprimare, precum şi infracţiuni, acte de violenţă sau ameninţări cu violenţa motivate de antisemitism. Guvernul României a luat măsuri credibile pentru a-i identifica şi pedepsi pe funcţionarii care au comis abuzuri privind drepturile omului, însă, în unele cazuri, acţiunile autorităţilor au fost insuficiente, iar impunitatea a reprezentat o problemă.
Departamentul de Stat al Statelor Unite transmite Congresului rapoartele anuale privind practicile în domeniul drepturilor omului pentru toate ţările care beneficiază de asistenţă şi pentru toate statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, în conformitate cu Legea privind Asistenţa Externă din 1961 şi Legea Comerţului din 1974. Aceste rapoarte acoperă situaţia drepturilor omului recunoscute la nivel internaţional şi a drepturilor lucrătorilor.
Printre problemele semnalate în 2024, raportul evidențiază restricționarea libertății de exprimare, limitarea accesului la informații publice, hărțuirea jurnaliștilor, deficiențe în protecția drepturilor angajaților și copiilor, precum și o creștere a incidentelor antisemite.
Alte considerente
Constituţia României prevede explicit libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei şi ai altor mijloace de informare în masă, iar guvernul a respectat în general acest drept.
Însă organizaţiile media independente şi observatorii internaţionali au remarcat lipsa transparenţei în ceea ce priveşte proprietatea mass-media şi finanţarea netransparentă a mijloacelor de informare în masă de către partidele politice, precum şi subordonarea politicilor editoriale intereselor partidelor politice sau ale proprietarilor, menţionează raportul Departamentului de Stat privind situaţia drepturilor omului în 2024 în România.
Guvernul a luat măsuri credibile pentru a-i identifica şi pedepsi pe funcţionarii care au comis abuzuri privind drepturile omului, însă, în unele cazuri, acţiunile autorităţilor au fost insuficiente, iar impunitatea a reprezentat o problemă, mai spun autoritățile americane.
Departamentul de Stat al Statelor Unite transmite Congresului SUA rapoartele anuale privind practicile în domeniul drepturilor omului pentru toate ţările care beneficiază de asistenţă şi pentru toate statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, în conformitate cu Legea privind Asistenţa Externă din 1961 şi Legea Comerţului din 1974. Aceste rapoarte acoperă situaţia drepturilor omului recunoscute la nivel internaţional şi a drepturilor lucrătorilor.
Cazul Gheorghe Ursu
Raportul consemnează şi că în luna mai 2024, Curtea Constituţională a respins un recurs extraordinar împotriva achitării foştilor ofiţeri ai Securităţii din perioada comunistă Marin Pârvulescu, Vasile Hodiş şi Tudor Postelnicu. Cei trei funcţionari erau acuzaţi de comiterea de crime împotriva umanităţii în 1985, când, potrivit procurorilor, erau responsabili de arestarea şi bătăile care au dus la moartea disidentului anticomunist Gheorghe Ursu. Fundaţia Gheorghe Ursu şi mai mulţi cercetători au criticat decizia, afirmând că aceasta acordă impunitate persoanelor care au comis crime politice în timpul comunismului.
Raportul referitor la România poate fi consultat, integral pe site-ul oficial al Department Press Briefing.
Raportul poate fi consultat și aici:
ROMANIA-2024-HUMAN-RIGHTS-REPORT
Sursa foto: https://google.ro
Discussion about this post