Pentru ca un stat membru al Uniunii Europene să adere la moneda Euro, este nevoie să îndeplinească un set de patru criterii. Acestea au fost incluse în Tratatul de la Maastricht, semnat în 1992 și intrat în vigoare în 1993. De aceea, li s-a spus „criteriile de la Maastricht” sau „criteriile de convergență”. Ele au fost reluate de Tratatul de la Amsterdam semnat în 1997 și intrat în vigoare în 1999.
Primul criteriu de convergență este cel al stabilității prețurilor
Rata inflației nu trebuie să se situeze cu mai mult de 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performante 3 state europene din punct de vedere economic.
Al doilea criteriu de convergență este cel al deficitului bugetar
România trebuie să aibă un deficit bugetar constant sub 3%.
Al treilea criteriu de convergență este rata dobânzii pe termen lung
Astfel, această rată a dobânzii pe termen lung nu poate depăși media celor mai performante 3 state europene din punct de vedere economic cu mai mult de 2 puncte procentuale. Se iau în calcul pentru evaluare, dobânzile la obligațiunile de stat pe o perioadă de un deceniu.
Al patrulea criteriu de convergență este stabilitatea cursului de schimb
România trebuie să participe timp de cel puțin 2 ani la Mecanismul Cursului de Schimb (ERM II). Practic, moneda românească, Leul nu trebuie să se devalorizeze unilateral în raport cu moneda europeană, Euro.
Așadar, România nu are șanse în următorii ani să îndeplinească măcar unul din cele patru criterii de convergență. Ori, se știe că trebuie îndeplinite toate aceste patru criterii de convergență.
Ce dificultăți economice întâmpină în prezent România?
Este cunoscut faptul că desele crize ale scumpirii carburanților și energiei provoacă în lanț creșteri de prețuri, iar statul trebuie să plafoneze alimentele de bază pentru a menține un control al prețurilor. Așadar, inflația nu poate fi controlată.
Deficitul bugetar actual ar fi scăzut de la 3.64% la finalul lui 2025 (era 7.65 la începutul lui 2025), la 2% dar este greu de crezut că se va menține la această cotă, dat fiind că s-a ajuns aici nu printr-o creștere naturală a economiei României ci prin măsuri care au ruinat bugetarii, pensionarii, au anulat complet ilegal categoria coasiguraților din sistemul medical, au bulversat mediul privat.
Datoria publică a României a depășit în primul trimestru al anului 2026, pragul de 60%, fiind oficial de 60,01%. Cert este că datoria publică a României este în risc de creștere pentru că statul se împrumută de pe piețele de capital pentru a gestiona cheltuielile și a plăti arieratele mai vechi. Numai faptul că România are de dat către Phizer suma de peste 660 milioane euro (inclusiv penalități de întârziere) este de natură să influențeze datoria publică a României, pentru că există riscul ca suma să crească prin penalități dacă nu este plătită.
Așadar, drumul României spre adoptarea monedei Euro este unul dificil pentru următorul deceniu. Să nu uităm că România s-a angajat prin Tratatul de Aderare semnat la 25 aprilie 2005 și intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, să intre practic pe linia aderării la moneda Euro când va îndeplini criteriile de convergență conform Tratatului de la Maastricht.
Discussion about this post