Grupul parlamentar PACE – Întâi România a emis următorul Comunicat din data de 13 septembrie 2026:
„Grupul PACE-Întâi România, singurul care a votat împotriva OMV în Parlament, în timp ce AUR a susţinut OMV la vot
Există în politica românească un suveranism de duminică. Se îmbracă frumos, își pune tricolorul la rever, vorbește apăsat despre resursele românilor, despre străinii care ne iau bogățiile, despre OMV, despre gazul românesc și despre România care trebuie să fie din nou stăpână la ea acasă.
Este un suveranism zdravăn, sonor, televizat. Problema începe când se aprinde tabela de vot din Parlament. Pentru că acolo nu mai votează discursul, votează parlamentarul și tabela are un prost obicei, nu uită. Legea nr. 171/2026 este un asemenea moment al adevărului.
Vorbim despre o operațiune legată de 49,9 TWh de gaze naturale, pentru care documentația legislativă indică un preț de 48,752 euro/MWh și un necesar financiar de aproximativ 2,433 miliarde de euro, fără TVA și accize. Blocul Național Sindical a ridicat ulterior public problema impactului economic al acestei formule și a cerut inclusiv analizarea ei în CSAT. Consiliul Economic si Social a dat aviz negativ. Și atunci întrebăm, când sunt suveraniști colegii de la AUR?
La Senat, răspunsul tabletei electronice este simplu, 26 de senatori AUR au votat PENTRU. Senatorul Corneliu Negru s-a abținut, iar domnul Petrișor Peiu, liderul grupului AUR din Senat, a ales formula parlamentară cea mai interesantă dintre toate, PREZENT – NU VOTEZ.
Nu spunem noi de ce, dar putem constata două lucruri publice, domnul Petrișor Peiu este liderul senatorilor AUR și este cunoscut public faptul că deține acțiuni OMV Petrom. De aceea, întrebarea este legitimă, domnule senator Petrișor Peiu, de ce nu ați votat? Dacă legea era bună pentru România, de ce n-ați votat pentru? Dacă era rea pentru România, de ce n-ați votat împotrivă? Cum se numește suveranismul acela care ajunge până în fața butonului și, exact acolo, se oprește? Dar poate a fost o neînțelegere la Senat, poate n-au citit bine, poate tabletele au fost obosite. Din fericire, a doua zi a venit Camera Deputaților și acolo orice dubiu dispare, 45 de deputați AUR prezenți, 45 de voturi PENTRU OMV, patruzeci și cinci din patruzeci și cinci.
Aici nu mai putem vorbi despre un parlamentar rătăcit pe culoar, nu mai putem vorbi despre o apăsare greșită de buton, este un vot parlamentar limpede. Și atunci revenim cu întrebarea, când sunteți suveraniști, domnilor de la AUR? Când vorbiți despre OMV sau când votați pentru OMV? Când apărați gazul românesc în studiourile de televiziune sau când gazul românesc ajunge într-o lege de miliarde de euro? Pentru că suveranismul adevărat are o caracteristică neplăcută, trebuie practicat și în timpul programului de lucru.
Nici colegii de la SOS România nu scapă de această întrebare. Din cei 11 parlamentari la care ne raportăm în votul respectiv, 10 au votat pentru și unul s-a abţinut, aşadar nici măcar un vot împotrivă.. Așadar, România a ajuns într-o situație aproape caragialescă, cu cât discursul despre suveranitate este mai zgomotos, cu atât merită să ne uităm mai atent la tabela de vot.
Și acum să vorbim despre bani. Statului român i s-a pus în față formula de 48,752 euro/MWh. Pentru cele 49,9 milioane MWh, vorbim despre aproximativ 2,433 miliarde de euro. BNS a făcut o comparație cu reperul de 30 euro/MWh, prețul reglementat indicat pentru populație.
Diferența matematică este uriașă. La 30 euro/MWh, aceeași cantitate ar însemna aproximativ 1,497 miliarde de euro, la 48,752 euro/MWh, aproximativ 2,433 miliarde de euro. Diferența este aproape 936 de milioane de euro. Deci, colegii suveraniști de la AUR au făcut un cadou de 936 de milioane de euro austriecilor de la OMV.
Aceasta este astăzi o pierdere dovedită a statului, dar tocmai de aceea întrebarea este obligatorie, cine a făcut calculele înainte ca Parlamentul să ridice mâna? Cine a analizat riscul? Cine și-a asumat că, dacă piața va fi sub 48,752 euro/MWh, diferența nu va ajunge, într-o formă sau alta, în spinarea contribuabilului român?
Și mai există o întrebare. OMV Petrom are contracte pentru gaze din Neptun Deep inclusiv cu compania germană Uniper din Germania. Prețul comercial al acelor contracte pentru Germania nu este public, dar se cunoaște, 30 euro/MWh, față de prețul pentru România de 48,752 euro/MWh. Atunci poate că statul român ar trebui să întrebe foarte simplu. Cu cât vindem altora și cu cât cumpără România? Nu cerem secrete industriale la televizor, cerem ca, atunci când statul angajează miliarde de euro din bani publici, românii să știe dacă au primit o afacere bună.
Și aici ajungem la PACE – Întâi România. La Senat am fost șapte senatori PACE prezenți la acest vot, ȘAPTE din ȘAPTE am votat ÎMPOTRIVĂ, zero pentru, zero abțineri. Nu spunem că un vot transformă pe cineva în patriot și alt vot îl transformă automat în contrariul său, spunem ceva mult mai simplu, uitați-vă la vot.
Pentru că politica românească s-a umplut de oameni care ne explică în fiecare seară cât de mult iubesc România, noi propunem un test ceva mai puțin poetic. Când vine în Parlament o lege despre resursele României, despre miliarde de euro și despre gazul românesc, să ne uităm fiecare cum votează. Atât.
Dar, pentru că tot vorbim despre vot, mai avem o întrebare. În aceste zile, colegii de la AUR cer cu insistență alegeri anticipate, inclusiv domnul Petrișor Peiu. Și aici ironia politică devine aproape perfectă, când trebuia să voteze domnul Peiu, a fost PREZENT – NU VOTEZ. Acum domnul Peiu vrea să voteze din nou o țară întreagă.
AUR ne flutură sondaje cu procente spectaculoase de parcă urnele ar fi fost deja deschise și mandatele împărțite, numai că sondajul este sondaj, votul este vot si alegerile costă, iar aici merită să ne uităm din nou la cifre.
În anul electoral 2024, după locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale, AUR a beneficiat de aproximativ 67,6 milioane de lei din banii românilor reprezentând rambursări ale cheltuielilor electorale validate de AEP.
Apoi a venit anul 2025. Campania prezidențială a lui George Simion a însemnat din nou zeci de milioane de lei cheltuiți pentru campanie si acum, după toate acestea, AUR vrea iar alegeri anticipate! Din nou campanie, din nou televiziuni, din nou publicitate online, din nou afișe, din nou consultanță, din nou zeci de milioane de lei care intră în circuitul electoral și care, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, pot fi rambursate din bani publici.
Și atunci întrebăm, DE CE ATÂTA GRABĂ PENTRU ANTICIPATE? Nu cumva, înainte să trimitem din nou România la urne, ar trebui să aflăm cât ne va costa o nouă campanie electorală AUR? Nu cumva contribuabilul român are dreptul să întrebe câte zeci de milioane de lei mai trebuie să circule prin campanii înainte ca politicienii să se apuce, pur și simplu, să facă treaba pentru care au fost deja aleși? Și, mai ales, pentru ce vreți anticipate? Pentru ca AUR să obțină mai multe mandate și apoi să voteze din nou asemenea legi? Pentru ca după încă o campanie despre patriotism, resurse și suveranitate să ajungem iar în Parlament și, când apare gazul românesc pe tabela de vot, să vedem 26 de senatori AUR votând PENTRU OMV și 45 din 45 de deputați AUR prezenți votând PENTRU OMV?
Înainte să cereți din nou votul românilor, explicați-le cum ați folosit votul pe care vi l-au dat deja. Pentru că politica nu începe de fiecare dată când apare un sondaj nou si mandatul parlamentar nu expiră atunci când partidului îi convine fotografia din sondaje. România are nevoie de stabilitate, de economie, de energie ieftină, de investiții și de apărarea propriilor resurse, nu de campanii electorale permanente. Iar dacă tot discutăm despre cine este și cine nu este suveranist, noi propunem un criteriu mult mai simplu.
Suveranismul nu este o insignă, nu este un decor electoral, nu este costumul popular scos din dulap înaintea alegerilor, nu este un procent într-un sondaj, nu este o reclamă pe Facebook, nu este o apariție la televizor si, mai ales, suveranismul nu poate avea program de funcționare doar duminica. Se vede luni, se vede marți, se vede atunci când sunt în joc resursele României, se vede atunci când sunt în joc miliarde de euro si se vede cel mai bine atunci când pe ecranul Parlamentului apar trei butoane, PENTRU, CONTRA, ABȚINERE.
Acolo nu mai există sondaje, nu mai există sloganuri, nu mai există reclame. Acolo se termină poezia si începe adevărul”.
Discussion about this post