Un grup de academicieni renumiți pune presiune asupra Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a include bătrânețea pe lista sa de boli oficiale. 30 de experți – de la instituții prestigioase, precum Harvard, Stanford și MIT – au hotărât că bătrânețea nu mai este o parte normală a vieții unui om, ci o problemă de sănătate, deci trebuie clasificată ca o boală și tratată ca atare, ideea fiind că prin această clasificare, bătrânilor li s-ar facilita accesul la îngrijirea medicală de care au nevoie.
Însă într-o lume care și așa își pierde rapid orice urmă de respect față de bătrâni, asta ar putea fi ultima lovitură pentru stima de sine a pensionarilor.
Într-un articol de opinie de excepție publicat în Russia Today (RT), comentatorul social Frank Furedi demonstrează că deși acești doctori probabil chiar cred că le fac un bine bătrânilor, o astfel de clasificare i-ar îndepărta și mai mult de restul societății. „Bătrânețea,” spune el, „deja este o parte indezirabilă și deloc atractivă a vieții. Diagnosticul de boală nu ar face altceva decât să-i sporească imaginea negativă în ochii tinerilor.”
Iar asta ar putea fi picătura care umple paharul pentru mulți bătrâni, și așa deprimați de ideea că nu mai sunt relevanți în lumea noastră modernă și că sunt mai degrabă o povară pe umerii copiilor lor. Într-adevăr, în România (și nu numai), ne confruntăm cu o situație proastă – actuala generație de tineri, mai mică în număr, va trebui să susțină financiar generația părinților lor. E o problemă mondială și va continua să fie, pentru că foarte multe se confruntă în prezent cu o rată a natalității foarte scăzută, lucru care va duce la din ce în ce mai puțini tineri care să-și susțină bătrânii, dându-le astfel rolul de povară în viețile copiilor lor.
De-asemenea, generațiile trecute sunt blamate astăzi de tineret în cadrul crizei climatice – „voi ne-ați distrus lumea, iar acum noi rămânem să strângem după egoismul vostru” este o idee extrem de răspândită, mai ales în rândurile tinerilor activiști eco.
Bătrânii sunt discriminați și când vine vorba de dreptul de a vota, după cum atrage și Furedi atenția în articolul său, citând un alt jurnalist în legătură cu Brexit-ul, care propunea că „dacă le putem lua pensionarilor permisul de conducere, de ce nu le-am lua și dreptul de vot?”.
Vă sună familiar?
Exact aceeași idee a devenit populară în cadrul Referendumului pentru Familie în România, precum și la alegerile prezidențiale de anul trecut. Bătrânii au fost îndeosebi acuzați că votează cu PSD-ul, așa că de ce să-i mai lăsăm să voteze? Același gen de propagandă politică, extrem de jignitoare la adresa bătrânului a cărui abilitate de a-și exercita drepturile este constant pusă la îndoială.
În lumea noastră modernă, bătrânii și-au pierdut orice fel de integritate. Nu-i mai vedem ca pe niște surse de înțelepciune, ci ca pe niște greutăți pe umerii noștri – expirați și fără prea mare tangență cu lumea noastră digitală. Constant, le respingem sfaturile când vine vorba de creșterea copiilor, de lumea în care trăim, de relațiile pe care le formăm, chiar și de mâncarea pe care o gătim pentru cina în familie, nu că ar mai exista așa ceva.
Bătrânii sunt membri ai societății, dar despre drepturile lor nu iese nimeni să strige în stradă. Îi lăsăm să trăiască izolați, fără de prieteni sau interacțiune socială, le batjocorim experiențele acumulate, iar acum vrem să-i numim bolnavi. Cam cât mai durează până când devine legală uciderea bătrânilor în momentul în care nu mai sunt considerați „utili” societății?
Discussion about this post