Ce mi se poate întâmpla?
E un gând pe care îl am des. Ce pot să spun, mereu am suferit de o inconștiență când vine vorba de lumea din jur. Poate sunt eu mai cu capul în nori, poate e și teribilismul vârstei, nu știu, dar rareori realizez că risc, că în următoarele cinci minute ar putea să mi se întâmple ceva oribil.
Mulți oameni sunt așa, mai ales când vine vorba de un loc în care am copilărit, un loc prin care am trecut de mii de ori. Îl cunoaștem bine, ce se poate întâmpla într-un loc atât de bine cunoscut?
Veneam aseară singură prin Herăstrău. Un parc uriaș, cu multe alei dosnice. Era târziu, întuneric. Era lume, dar nu pe fiecare alee. Nu mi-era frică. Cunosc Herăstrăul, ca orice bucureștean, doar am copilărit în el. Din nou, inconștiența… ascultam muzică, nici nu mă gândeam că aș putea fi în pericol.
Până când am ajuns pe o alee îngustă, foarte prost iluminată și aproape pustie. Zic aproape pentru că am zărit, în depărtare, un individ împleticindu-se către mine. Și atunci am avut un moment de „bună dimineața” să spunem, o trezire la realitate.
Am devenit brusc conștientă că nici Alexandra nu s-a gândit în dimineața acea când a plecat de acasă ce i s-ar putea întâmpla. Normal, nimeni nu se gândește. Mi-am dat seama că și ea făcuse drumul ăla de mii de ori, nu-și imagina vreun pericol sau vreo problemă.
E o gândire ciudată, dar ne tot închipuim că în propria curte nu se poate întâmpla niciun dezastru. Simplul fapt că noi cunoaștem acest drum/parc/alee/oraș ne va proteja, cu siguranță. De parcă asta face locul respectiv imun la tragedii. Da, uite că nu-i așa.
În Herăstrău nu s-a întâmplat nimic. Aseară. Am ajuns cu bine acasă, chiar și mai convinsă că știu orașul ăsta și că sunt în siguranță. Bineînțeles, nu mi s-a întâmplat nimic mie. Poate nu s-a întâmplat nimic rău sau înspăimântător în Herăstrău. Dar cine știe în altă parte?
Și totuși, scriind rândurile astea, mă tot întreb… ok, și ce pot face? Să nu mai ies din casă de frică să nu dau peste vreun psihopat? Nu voi face asta. Să fim serioși, nimeni nu poate să trăiască așa. Așa că ieși afară și te ferești, ești precaut, dar nu destul.
Adevărul e că lupul te poate prinde chiar dacă n-o iei pe drumuri aiurea, chiar dacă mergi în lumină și ai grijă de tine. Nu trebuie să fii inconștient pe stradă, trebuie doar să fii.
Discussion about this post