Ziua de 23 august marchează nu doar întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste în 1944, ci și o zi neagră pentru România, aceasta fiind și data semnării, în 1939, a infamului pact Molotov-Ribbentrop, în baza căruia Basarabia a fost furată de regimul sovietic.
Pactul semnat de ministrul sovietic de externe Viaceslav Molotov și omologul său nazist Joachim von Ribbentrop a purtat numele oficial de Tratat de neagresiune între URSS și Germania lui Adolf Hitler. La baza acestei înțelegeri a stat un pact cinic de împărțire a Europei.
Conform documentelor de arhivă, Germania pregătise încă din primăvara lui 1939 așa-numitul Plan Alb de cucerire a Poloniei printr-un război fulger (blitzkrieg), atacul urmând a fi declanșat la 1 septembrie. La rândul său, Stalin era conștient că atacarea Poloniei va duce inevitabil la intrarea Franței și Angliei în război și la prăbușirea Europei în haos. URSS ar fi avut astfel timp să-și refacă armata distrusă de epurările staliniste și să-și cântărească opțiunile, astfel încât să intre în război la momentul cel mai avantajos.
În plus, planul propus de Hitler oferea Moscovei o împărțire atractivă a Europei. Protocolul secret ce însoțea pactul prevedea ca statele baltice Lituania, Letonia și Estonia să revină URSS, la fel ca și teritoriile poloneze la est de Vistula. Ultimul punct al protocolului privea Basarabia, regiune față de care Hitler s-a arătat complet neinteresat, lăsând-o la mâna rușilor.
Din nefericire pentru noi, Basarabia a fost încă o dată vândută Rusiei, de data aceasta în baza tratatului de la Ialta din februarie 1945, încheiat între Stalin, Roosevelt și Winston Churchill. Noii aliați ai liderului sovietic nu au avut nicio obiecție la rămânerea Basarabiei în cadrul URSS, după cum nu au avut nicio problemă în a negocia soarta Europei de Est.
În imagine, odiosul șervet pe care Winston Churchill și-a notat împărțirea sferelor de influență în Europa de Est.
Discussion about this post