23 august, ziua în care Mareşalul Antonescu a fost arestat de Regele Mihai 1

Ziua în care România întoarce armele împotriva Germaniei Naziste

Cu 75 de ani în urmă, pe 23 august 1944, România a întors armele împotriva Puterilor Axei (Germania, Italia şi Japonia) din care a făcut parte începând din 22 iunie 1941, când România a intrat în război împotriva URSS. România intrase în război cu scopul de a-și recupera din mâna rușilor Basarabia şi Nordul Bucovinei.

Mareşalul Ion Antonescu a fost cel care a ordonat armatei române compuse din aviația militară, 12 divizii de infanterie, o divizie blindată şi 6 brigăzi independente, să treacă Prutul.
Regele Mihai (1927-1930; 1940-1947) a fost de acord ca, în cazul în care mareşalul Antonescu refuza semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite, acesta să fie înlăturat prin forță.

Mareșalul Antonescu a fost de acord cu semnarea armistițiului doar după stabilizarea frontului şi obţinerea acordului lui Hitler, ceea ce presupunea un refuz voalat al dorinței regelui. Mihai 1 a dispus pe 23 august 1944 destituirea și arestarea lui Ion Antonescu, conducătorul statului, dar și pe principalul său colaborator, Mihai Antonescu, viceprim-ministru. Regele Mihai a luat dat ordinul de arestare la ora 16:30, după ce în dimineața aceleiași zile, politicianul liberal Gheorghe Brătianu a încercat un nou să-l convingă pe Mareșalul Antonescu de necesitatea întoarcerii armelor față de Puterile Axei.

În aceeași zi, la ora 22:30, Regele Mihai a anunțat prin Proclamaţia către ţară trecerea României de partea Aliaţilor (Franţa, Imperiul Rus, Marea Britanie, Italia şi Statele Unite ale Americii), precum și intrarea în război contra Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Noul guvern instituit după eliminarea mareșalului Antonescu l-a avut la conducere pe generalul Constantin Sănătescu, alături de care se mai aflau nume importante ale politicii românești, din care nu lipseau Iuliu Maniu (PNT), C.I. Brătianu (PNL) și Lucreţiu Pătrăşcanu (PCR).

După preluarea puterii în România de către comuniști în decembrie 1947 și până la finalul anului 1989, România și-a sărbătorit Ziua Națională pe 23 august, ziua când a întors armele împotriva foștilor aliați pentru a intra sub influența URSS-ului.

Tot pe 23 august, dar în anul 1939, la puțin timp înainte ca cel de-al Doilea Război Mondial să izbucnească, se semna celebrul pact Ribbentrop-Molotov dintre Germania și URSS care prevedea, printre multe altele, ca România, Polonia, Finlanda și Țările Baltice să intre sub influența sovietică.