Summitul aniversar al NATO de la Londra. Care este miza acestei reuniuni

La Londra a început un summit de două zile, dedicat aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice care va sta însă în umbra recentei declarații a președintelui francez Emmanuel Macron că NATO s-ar afla în „moarte clinică” sau „cerebral”.

Summitul este privit cu nervozitate din cauza rezervelor exprimate de președintele american Donald Trump, de-a lungul celor trei ani de guvernare, cu privire la viabilitatea Alianței și contribuțiile membrilor. Dar și din cauza reacției recente a președintelui Franței, Emmanuel Macron, care a spus că NATO este în stare de „moarte cerebrală”.

Preşedintele SUA, Donald Trump, va participa la un dineu de lucru cu liderii din România, Polonia şi ţările baltice, cu ocazia summitului NATO de la Londra, afirmă surse citate de agenţia de presă Reuters.

Donald Trump a ajuns la Londra în cursul nopţii de luni spre marţi, pentru a participa la summitul NATO.

Cu ocazia reuniunii Alianţei Nord-Atlantice, care se va desfăşura marţi şi miercuri la Londra, liderul de la Casa Albă va avea şi întrevederi bilaterale cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, cu Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, şi cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

De asemenea, Donald Trump va participa la un dineu de lucru cu liderii din România, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia, Polonia, Bulgaria şi Marea Britanie, au declarat surse diplomatice citate de agenţia de presă Reuters.

Donald Trump a ajuns la Londra în cursul nopţii de luni spre marţi, pentru a participa la summitul NATO.

Cu ocazia reuniunii Alianţei Nord-Atlantice, care se va desfăşura marţi şi miercuri la Londra, liderul de la Casa Albă va avea şi întrevederi bilaterale cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, cu Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, şi cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

De asemenea, Donald Trump va participa la un dineu de lucru cu liderii din România, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia, Polonia, Bulgaria şi Marea Britanie, au declarat surse diplomatice citate de agenţia de presă Reuters.

România va pleda pentru apărarea Flancului Estic și a Regiunii Mării Negre

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, în perioada 3-4 decembrie, la Reuniunea NATO la Nivel Înalt care se va desfăşura la Londra, urmând să pledeze pentru necesitatea continuării procesului de adaptare a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic şi în regiunea Mării Negre.

”Preşedintele României, Klaus Iohannis, va participa, în perioada 3-4 decembrie a.c., la Reuniunea NATO la Nivel Înalt care se va desfăşura la Londra, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. (…) În cadrul dezbaterilor, preşedintele Klaus Iohannis va evidenţia contribuţiile României în cadrul NATO, precum şi importanţa fundamentală a unităţii şi solidarităţii aliate şi va expune evaluările naţionale cu privire la evoluţiile de securitate la nivel regional şi global subliniind, în acest context, necesitatea continuării procesului de adaptare a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic şi în regiunea Mării Negre”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

”Alături de momentele cu caracter ceremonial, programul va include o sesiune de lucru, în cadrul căreia liderii aliaţi vor discuta priorităţile NATO în actualul context internaţional de securitate şi deciziile necesare în vederea continuării procesului de adaptare a Alianţei. Cu această ocazie, liderii aliaţi vor analiza stadiul de implementare a măsurilor pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, precum şi a celor legate de rolul Alianţei în proiectarea stabilităţii şi acordarea de sprijin statelor partenere. În acelaşi timp, şefii de stat şi de guvern din statele membre aliate vor adopta decizii privind modernizarea NATO şi creşterea rolului său în combaterea actualelor ameninţări şi provocări la adresa securităţii euro-atlantice”, se mai arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Liderii NATO vor veni la Londra şi vor participa la două recepţii oferite de Regina Elisabeta a II-a şi de premierul Boris Johnson.

Temele mari de interes vor fi:

1. Partajarea echitabilă a responsabilităţilor
2. Posibilitatea lansării unui proces de reflecţie privind rolul politic şi strategic al NATO

După cum precizează analiştii, tensiunile dintre Trump şi Merkel ar putea fi date uitării, pentru ca Germania să devină ţară-fanion a consolidării NATO.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA (3,42%), Bulgaria (3,25%), Grecia (2,28%), Marea Britanie (2,14%), Estonia (2,14%), România (2,04%), Lituania (2,03%), Letonia (2,01%) şi Polonia (2%) – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

Printre problemele dezbătute se vor număra provocarea strategică a Rusiei, ascensiunea Chinei şi complementaritatea cu UE.

Așteptările României de la acest summit

În ceea ce priveşte adaptarea structurii de comandă aliată, România are un obiectiv: vrea să găzduiască un comandament la nivel de corp de armată, ca parte a deciziilor summit-ului de la Bruxelles.

1) Într-o poziţie favorabilă în raport cu distribuţia echitabilă a responsabilităţilor. România îşi menţine angajamentele pe toate cele 3 componente ale angajamentului pe linie de apărare (Defence Investment Pledge). România alocă pentru al treilea an consecutiv 2% din PIB pentru bugetul militar, cu menţinerea alocărilor pentru înzestrare la peste 20% din bugetul destinat apărării, fiind aşteptate continuarea achiziţiilor pentru sistemele Patriot sau pentru avioanele F-16 care să efectueze misiunile de poliţie aeriană ale NATO la Marea Neagră. Pe palierul operaţional, România va rămâne angajată în misiunile NATO din Afganistan, Kosovo şi este o gazdă recurentă a exerciţiilor militare aliate, îndeosebi Sea Guardian şi Saber Guardian, cele mai mari exerciţii aliate în Europa.

2) Poziţia României privind procesul de reflecţie care vizează viitorul NATO a fost prezentată de ministrul de externe Bogdan Aurescu la ministeriala din 20 noiembrie şi care a culminat cu propunerea ca scopul final al acestui proces să fie revizuirea Conceptului Strategic al NATO. România a dat semnale la nivel politic – declaraţiile preşedintelui, prim-ministrului şi ministrului de externe – că nu împărtăşeşte viziunea eronată a faptului că NATO ar fi o alianţă în criză şi că un astfel de proces de reflecţie trebuie să consolideze Alianţa Nord-Atlantică.

România va participa la îmbunătățirea structurii de comandă

De asemenea, ca parte a procesului de modernizare a NATO cu accent pe îmbunătăţirea structurii de comandă, România are ca obiectiv şi punerea în practică a deciziei de constituire a Comandamentului Multinaţional de Corp de Armată Sud-Est în România, agreat la summit-ul NATO de la Bruxelles, din 2018, şi atragerea de contribuţii din partea aliaţilor.

Propunerea acestui comandament pe teritoriul României a fost acceptată de aliaţi la summit-ul de la Bruxelles, ea având obiectivul consolidării lanţului de comandă între structurile aliate din România şi Bulgaria (Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est de la Bucureşti, Brigada Multinaţională de la Craiova, Unităţile de Integrare a Forţelor) şi Comandamentul Forţelor Întrunite de la Napoli.

Acest summit se anunță unul de relansare a activității și reconsiderare a strategiei NATO  conform cu noile realități politico-militare globale din ultimii ani: conflictul sirian, acțiunile Rusiei la Marea Neagră, focarul de instabilitate din Ucraina de est, terorismul internațional, ascensiunea militară a Chinei.