La 30 de ani de la evenimentele din 1989, Revoluția începută la Timișoara păstrează o serie de mistere greu de dezlegat.
Un lucru pare însă cert – atunci când vorbea despre o intervenție străină, Nicolae Ceaușescu nu repeta o lozincă devenită banală, ci știa foarte bine le ce se referă.
Potrivit unei ample anchete publicate de site-ul memorialulrevolutiei.ro, în ultimele ședințe de partid organizate după izbucnirea revoltei de la Timișoara, Nicolae Ceaușescu a vorbit obsesiv despre implicarea unor forțe străine.
“Toate aceste incidente grave de la Timişoara au fost organizate şi dirijate de cercuri revanşarde, revizioniste, de serviciile de spionaj străine, cu scopul clar de a provoca dezordine, de a destabiliza situaţia din România, de a acţiona în direcţia lichidării independenţei şi integrităţii teritoriale a României (…). Trebuie să se atragă atenţia tuturor, nu numai comuniştilor, dar tuturor, că campania deşănţată declanşată imediat de diferite cercuri, începând cu Budapesta, demonstrează cu putere că (…), inclusiv declaraţiile preşedintelui Statelor Unite, care a declarat că a discutat despre problemele României cu Gorbaciov la Malta…”.
Astăzi nimeni nu mai contestă faptul că soarta Europei de Est și a României a fost stabilită la întâlnirea din Malta, între George Bush și Mihail Gorbaciov.
Ne place foarte mult teoria cum că poporul român s=a ridicat contra dictaturii, însă, la drept vorbind, oricât ar fi fost de exasperați și epuizați, fără un „ajutor” din afară e greu de știut dacă oamenii ar fi ieșit în stradă.
Cine au fost cei trimiși să agite apele în România? Potrivit fostului șef al Securității, Iulian Vlad, au fost două grupuri distincte.
El a descris primul grup ca cetăţeni români (majoritatea, probabil, de etnie maghiară) care fugiseră în Ungaria, petrecuseră un timp în taberele de refugiaţi şi fuseseră trimişi înapoi în România cu misiunea de a se angaja în „acţiuni destabilizatoare”. Conform lui Vlad, Numai bărbații în putere au fost trimişi înapoi, spunea Iulian Vlad la procesul din 1991.
Al doilea grup de suspecţi era compus din aşa-numiţi „turişti sovietici”. Aceasta este descrierea lui Vlad despre acest al doilea grup: „La jumătatea lui decembrie au început să intre în ţară grupuri masive de turişti sovietici. Intrau fie venind direct din URSS, fie din Iugoslavia ori din Ungaria. Majoritatea erau bărbaţi şi – notă comună – se deplasau în coloane de autoturisme «Lada» parcă atunci scoase din fabrică. Aveau maşini noi. În noaptea de 16/17 decembrie ’89 o astfel de coloană a vrut să intre în Timişoara. O parte din maşini au fost determinate să ocolească oraşul, altele au scăpat şi au intrat.“
Același lucru spunea ani mai târziu și preşedintele primei comisii senatoriale care a investigat evenimentele din Decembrie, regizorul Sergiu Nicolaescu:
„Întâmplător, totul a început la Timişoara. Deci putea să fie şi în altă parte, erau pregătite mai multe locuri. Se ştie bine că la Iaşi se pregătea ceva, se pregătea şi la Braşov, şi la Bucureşti. A fost clar un amestec străin… De pildă, intervenţia ruşilor în România. Cu un an înainte, în ’88, au venit cam treizeci şi ceva de mii de ruşi. Un an mai târziu, în ’89, numărul sovieticilor se dublează. Deci ajung la 67.000 Se ştiu cel puţin 1.000 de autoturisme în care se aflau câte 2-3 bărbaţi în vârstă de 30-40 de ani, 45 de ani maximum. Este foarte interesant să observăm că, doar cu câteva luni înainte, se dă o dispoziţie a Securităţii în care se cerea ca, pentru cei care sunt din ţările socialiste, la graniţă să nu se mai noteze numărul maşinii şi numele celor din ea.”
Întrebat cine din Securitate a dat ordinul să nu se mai înregistreze această informaţie, Nicolaescu a insinuat că erau „cârtiţe” sovietice care fuseseră plasate acolo cu „4, 5, 10 sau chiar cu 30 de ani înainte”.
Chiar și elementul declanșator al revoltei de la Timișoara, arestarea pastorului Laszlo Tokes, a fost atent orchestrat de fosta securitate. Practic, Laszlo Tokes putea fi făcut să dispară fără să afle nimeni, dar surse din securitate au avut grijă să lanseze informația că pastorul va fi arestat pe 16-17 decembrie, tocmai pentru a da timp credincioșilor să organizeze o acțiune de protest cât de mică, altfel spus scânteia care a aprins flacăra revoluției.
Discussion about this post