Epidemia de coronavirus ne pune în fața unei realități dezolante – suntem la mila străinilor când e vorba de medicamente și vaccinuri! În plină criză internațională, voci din domeniul medical spun că Polidinul de pe vremuri ar fi fost cea mai eficientă armă împotriva coronavirusului chinezesc. Da, exact acel vechi tratament „comunist” pe care toată îl lumea îl folosea cu mare succes în stări gripale. Pentru că acest virus nou tot asta produce, un fel de gripă, nu deosebit de gravă dar care se răspândește rapid.
Pentru că acest subiect a fost readus în spațiul public este un bun prilej pentru o trecere în revistă a modului în care a fost distrus Institutul Cantacuzino, institut care s-a înființat aproape acum 100 de ani, nici măcar n-avea vreo legătură cu comunismul.
Institutul a fost fondat în 1921 de către savantul Ioan Cantacuzino, microbiolog şi fondator al școlii românești de imunologie și patologie experimentală. La vremea aceea se numea „Institutului de Seruri și Vaccinuri”. Și, da, a fost o vreme când ne bazam pe propriile forțe pentru a avea grijă de sănătatea românilor.
Lui Ioan Cantacuzino i se datorează descoperiri importante privind vibrionul holeric și vaccinarea antiholerică, imunizarea activă împotriva dizenteriei și febrei tifoide, etiologia și patologia scarlatinei. Dealtfel, pornind de la cercetările sale a creat o metodă de vaccinare antiholerică, numită „Metoda Cantacuzino”, folosită și astăzi în țările în care se mai semnalează cazuri de holeră.
Tot datorită lui Ioan Cantacuzino, România a fost a doua țară din lume, după Franța, care a introdus în 1926 vaccinul BCG („Bacilul Calmette-Guérin”) împotriva tuberculozei. Surprinzător, nu? Astăzi și BCG-ul este de import!
În perioada 1924-1928, Institutul a asimilat şi a produs un număr de 8 vaccinuri şi 3 seruri terapeutice, iar în anul 1928, sub direcţia prof. Cantacuzino a apărut revista ştiinţifica Archives de Pathologie Experimentale et de Microbiologie, prin care rezultatele cercetării ştiinţifice româneşti puteau fi difuzate în ţară şi în străinătate.
În anul 1932, s-a construit clădirea BCG şi sala de lucrări de la etajul al treilea, considerată cea mai modernă din lume la vremea aceea.
Medicamentul despre care se vorbește atât de mult în aceste zile, Polidinul, a apărut în 1960, rodul a cinci ani de cercetări.
La nivelul anului 1962, institutul prepara nu mai puţin de 174 de produse de diagnostic, iar producţia de vaccinuri şi anatoxine a început sa crească şi să se diversifice. A început realizarea de seruri de diagnostic anti-Salmonella, anti-Shigella, anti-E. coli, noi antigene de diagnostic, anatoxine purificate şi adsorbite, vaccin şi ser antirabic, antitularemic şi antibrucelos.
În anul 1964 a început producţia de vaccin polio dupa metoda Salk, precum şi a vaccinului tifoidic enteral.
La momentul 1989, Institutul Cantacuzino producea peste 400 de preparate, printre care Cantastimul – un stimulator al capacității de apărare a organismului, cu rezultate în unele forme de cancer – și Polidinul – un excepţional leac împotriva multor tipuri de infecţii.
După Revoluţie s-a înfiinţat Regia Autonomă „Institutul Cantacuzino”, iar acesta a reluat relaţiile tradiţionale de colaborare cu Institutul Pasteur din Paris, recăpătând statutul de membru al Reţelei Internaţionale a Institutelor Pasteur.
În anul 2000 la Iaşi se fabricau circa 15 milioane de fiole de Polidin !
În anul 2009, Institutul a lansat un vaccin nou, Cantgrip, împotriva gripei porcine, pandemia care tocmai lovise România. „România a făcut în 2009 o economie de vreo 16 milioane de euro. Pentru că dacă ar fi cumpărat vaccin produs în altă ţară preţul ar fi fost de circa 21 de milioane de euro, în schimb Institutul Cantacuzino a făcut acest vaccin cu un preţ mult mic”, spunea la vremea aceea directorul Institutului, Mircea Popa.
Apoi începe dezastrul însă. Un institut care mergea bine și era recunoscut pe plan internațional brusc nu mai e bun!
În februarie 2010, deoarece Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras licenţa, din cauza expirării standardului de bune practici de fabricaţie (GMP – good manufacturing practice), se derula reautorizarea Institutului Cantacuzino după o perioadă de aproape trei ani, vaccinul pentru gripa nouă exista în stoc, vaccinul BCG nu se mai producea, iar în ceea ce priveşte gripa sezonieră, producerea noului vaccin urma să se realizeze după ce OMS recomanda noua compoziţie.
Atunci au reapărut în presă informaţii că terenul central al institutului ar fi intrat în atenţia investitorilor imobiliar.
Angajaţii institutului considerau la acel moment că printre cauzele prăbuşirii institutului, pot fi enumerate cel puţin două: tocmai interesul imobiliar – terenurile Institutului şi ale biobazei sale se află într-o zonă valoroasă, devenind ţinta unor investitori imobiliari şi a unor “revendicatori imobiliari”, apoi interesele mârşave ale companiilor farmaceutice de a scăpa de concurenţa mai ieftină, situaţie în care vor putea intra pe piaţă produse (vaccinuri) la preţuri de câteva ori mai mari. De exemplu, la acea vreme o fiolă de ser antitetanos costa 2 lei la Cantacuzino – 43 de lei din import – iar un vaccin antirabic era 4 lei la Cantacuzino şi 45 din import.
Condamnare la moarte a Institutului a venit în 2013, când s-a spus că vaccinul antigripal scos de acesta pe piață nu e bun. De vină ar fi fost o centrifugă, dar în loc să se aducă echipamente noi la un institut vital pentru țară s-a preferat să se pună lacătul! Doi ani mai târziu s-a stabilit că respectivul vaccin ar fi putut, de fapt, să fie administrat populației, dar era prea târziu.
Institutul de seruri şi vacinuri a fost transferat acum mai bine de doi ani de la Ministerul Sănătăţii la Ministerul Apărării, devenind astfel unitate militară. Cu acea ocazie, ministrul Apărării de la acel moment, Mihai Fifor, promitea că la Cantacuzino se va produce vaccin împotriva gripei în cel mult 2 ani. Timpul a trecut, iar acum ni se spune că vor mai trece vreo șapte ani până mai vedem vaccinuri românești pe piață.
Atunci când vom avea primele cazuri de coronavirus, oficialii noștri se vor grăbi să aloce fonduri pentru achiziționarea de antivirale de import, cel mai probabil de la Gilead Sciences, producătorul medicamentului Tamiflu, cel care ne este recomandat în fiecare sezon gripal. Costă o căruță de bani, efectul e minim, în cel mai bun caz îți trece gripa cu o zi mai devreme, iar despre gravele efecte secundare nu vorbește nimeni!
Detalii despre eveniment AICI!
Discussion about this post