Pe maluri de ape, pe pajiști, lamarginea drumurilor, lângă sate, deseori în terenuri cultivate, uneori în grădini, zărim o pasăre simplu colorată, în alb, gri și negru la care se remarcă coada lungă, mereu în mișcare. Această caracteristică i-a dat chiar numele, codobatură, deci pasărea care bate (mișcă) din coadă. Pe alocuri I se mai spune bâțâitoare sau cotorobatură.
Are partea superioară a capului neagră, cu excepția frunții albe; spatele gri; penele aripii și cozii negre,cu borduri înguste albe; laturile capului și gâtului sunt albe; bărbia și gușa negre, restul părții ventrale albe. Codobatura albă urcă mult în Carpați, înlungul văilor și pe pajiștile montane, până pe la 1600 metri. Este o pasăre migratoare, care sosește la noi primăvara devreme, chiar în luna martie și pleacă în octombrie. Este o pasăre migratoare, care sosește la noi primăvara devreme, chiar în luna martie și pleacă în octombrie.
Își construiește cuibul pe sol, printre ierburi, în general fiind bine ascuns. Femela depune 5 – 7 ouă, albicioase, des împestrițate cu pete mărunte, cafenii, pe care le clocesc ambii soți, timp de 12 zile. Puii cresc repede, la vârsta de două săptămâni fiind capabili să-și părăsească cuibul și să se ridice în zbor. După alte 2 -3 săptămâni adulții își construiesc un nou cuib și scot al doilea rând de pui.
Codobatura este insectivoră, hrănindu-se cu gâzele pe care le prinde printre ierburi. Uneori pasărea saltă de la pământ, dar nu mai mult de un metru, pentru a printre insectele care se află în apropierea și deasupra sa. În lungul pâraielor de munte trăiește o altă specie, codobatura de munte, care are partea de dedesubt galbenă, iar spatele îi e cenușiu. Pe câmpii este frecventă codobatura galbenă, care de asemenea este galbenă pe burtă, așa cum îi spune și numele, dar aceasta are spre deosebire de celelalte, spatele verde – gălbui.
Discussion about this post