Singurele contracte pentru echipamente şi produse de protecţie împotriva COVID-19, făcute pe vremea pandemiei de către Ministerul Sănătăţii sunt cele cu SC Unifarm SA, condusă la acea vreme de către Adrian Ionel, şi firma Stimpex SA, condusă de Marcel Istrate, furnizor pentru sistemul de siguranţă naţională al României.
Aceste contracte vizează ajutorul umanitar acordat Republicii Moldova de către România, arată un răspuns al Ministerului Sănătăţii dat în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Ministerul condus de Nelu Tătaru arată că pe 30 aprilie 2020, la două săptămâni după prelungirea stării de urgenţă în România, a cumpărat de la Unifarm SA, companie aflată sub autoritatea sa şi la care acţionar este statul român, şi de la Stimpex SA, echipamente de protecţie şi substanţe dezinfectante, medicamente şi izolete ca să le trimită ca ajutor umanitar în la Chişinău.
Cele trei contracte dintre Ministerul Sănătăţii cu Unifarm şi firma Stimpex SA sunt toate făcute prin proceduri internă de încredinţare directă şi au o valoare toată de 16.496.039,5 de lei. Adică de 3,43 milioane de euro.
Raportul Curţii de Conturi, făcut în iunie 2020, la ministerul Sănătăţii, unde auditorii au găsit doar aceste 3 contracte, spune însă şi povestea „ajutorului umanitar” acordat Republicii Moldova de către România.
România a trimis ajutor umanitar în Republica Moldova pentru că acordaseră deja ajutoare Federaţia Rusă şi Ungaria.
La 9 aprilie 2020, în timpul stării de urgenţă din România, ambasada Republicii Moldova din România cere MAE român un ajutor umanitar, o donaţie de echipamente şi medicamente împotriva COVID-19. După patru zile, MAE român solicită ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru, să rezolve ajutorul pentru Republica Moldova.
La 30 aprilie, Guvernul României emite o hotărâre, iar secretarul de stat al ministerului, Dragoş Nicolae Garofil, medic primar de chirurgie generală, se ocupă de contractele de furnizare pentru ajutorul umanitar către Republica Moldova, împreună cu Doru Codrin Lungu, secretarul general adjunct şi alţi directori şi funcţionari din ministerul Sănătăţii.
Doru Codrin Lungu, secretarul general adjunct al minsterului, spune Curţii de Conturi, că „la acea dată, atât Federaţia Rusă cât şi Ungaria acordaseră ajutoare către Republica Moldova şi era urgentă acordarea unui ajutor umanitar şi de către România, pentru ca cetăţenii moldoveni, în mare parte şi cetăţeni români, să vadă că ne pasă de greutăţile pe care le întâmpină în lupta contra pandemiei”.
Trei contracte ale Ministerului Sănătăţii de 3,43 milioane de euro de la Unifarm şi Stimpex. Un contract are două originale!
Zis şi făcut. Actele arată că achiziţiile directe pentru ajutorul umanitar către Republica Moldova se fac în baza decretului de prelungire a starii de urgenţă dat de preşedintele Klaus Iohannis, se invocă „livrări urgente” şi se limitează posibilitatea participării mai multor competitori, susţin auditorii Curţii de Conturi.
Deşi exista un al doilea furnizor cu preţuri de achiziţie mai mici, Ministerul Sănătăţii preferă Unifarm SA şi Stimpex SA şi încheie la 6 mai 2020 nu mai puţin de trei contracte de furnizare pentru produse şi echipamente pe care să le trimită peste Prut.
Un contract este făcut cu Unifarm SA, condus de Adrian Ionel, prin care Unifarm vinde ministerului Sănătăţii, 1.200 de cutii de Hidroxiclorochină tablete şi 1.600 de cutii de Lopinavirum şi Ritonavirum cu 1.792.536 lei. Adică 373.445 de euro.
Al doilea contract al ministerului Sănătăţii este făcut cu firma privată Stimpex SA, condusă de Marcel Istrate, specializată în furnizarea de produse destinate sistemului de siguranţă naţională, apărare şi ordine publică, pentru 10 izolete. Izoletele costă ministerul Sănătăţii, din bani publici, 248.288 lei. Adică aproape 52.000 de euro.
Iar al treilea contract al ministerului condus de Nelu Tătaru este făcut tot cu Unifarm SA pentru 200.000 de mănuşi chirurgicale, 500.000 de măşti FFP2, 25.000 de combinezoane, 5.000 de viziere de protecţie, 5.000 de ochelari de protecţie, 39.450 litri de alcool sanitar şi 25.000 de kg de substanţe dezinfectante. Ministerul Sănătăţii plăteşte Unifarm pentru toate acestea 14.454.216 lei. Adică 3.011.295 de euro.
Auditorii Curţii de Conturi găsesc o serie de nereguli şi pe contractele originale ale Ministerului Sănătăţii cu Unifarm: „din analiza contractelor în original încheiate cu CN Unifarm SA şi a copiilor puse la dispoziţie, reiese suspiciunea rezonabilă că ar fi existat două contracte în original”. Notiţele de pe contractele originale sunt diferite, data controlului controlul financiar preventiv fiind schimbată din 6 mai 2020 pe 7 mai 2020.
Nereguli pe bandă: 600.000 de euro mai mult pentru măşti, multe probleme în acte
Analizând contractele Ministerul Sănătăţii cu Unifarm SA şi Simpex SA, auditorii Curţii de Conturi constată şi multe alte probleme, dar şi încălcări ale legilor în vigoare.
România luase bani din Fondul de rezervă bugetară, suplimentase bugetul Ministerului Sănătăţii ca să cumpere „ajutorul umanitar” către Republica Moldova de la Unifarm la preţuri umflate şi cu 71% pentru măşti, în condiţiile în care adaosul mediu al Unifarm în acea perioadă era de 12,9%. Ca atare, pentru măştile FFP2, ministerul Sănătăţii a dat Unifarm 2.875.160 lei în plus – cu aproape 600.000 de euro mai mult de cât era normal.
Problemele descoperite curg. Datele, documentele emise, operaţiunile efectuate, facturile, procesele verbale şi documentele vamale nu se potrivesc şi se descoperă că nici procedurile de achiziţie nu fuseseră finalizate la momentul „ajutorul umanitar”.
În plus, la momentul achiziţiei de la Unifarm şi Stimpex, Guvernul României nu putea legal să cumpere nici izolete, nici Hidroxiclorochină, nici Lopinavirum. Acestea puteau fi cumpărate abia după 6 mai, după ce MS făcuse deja „cumpărăturile”, potrivit actelor. Iar ministerul Sănătăţii nu putea atribui legal pe loturi contracte de achiziţie publică.
Nici în privinţa alcoolului sanitar nu se potrivesc în acte cantităţile/modul de prezentare al flacoanelor – de 500ml sau 1 litru- cele recepţionate/livrate cu cele scrise în contracte, facturi, procesele verbale recepţie, documentele de la vamă, primirea alcoolului în custodie de către IGSU, recepţiile Ministerului Sănătăţii şi procesele verbale de predare din Republica Moldova.
La izolete sunt cam aceleaşi probleme în acte. Înainte să fie trimise ca ajutor umanitar în Moldova, toate produsele ajung la IGSU, iar recepţiile nu se fac la sediul depozitului central al Unifarm SA, aşa cum se scrie în contracte, sunt în continuare controverse şi cu depozitarea celor 10 izolete, iar la componentele izoletelor- preţurile scrise pe facturi nu se potrivesc cu preţurile din oferta tehnică a contractului încheiat.
Diferite componente ale celor izoletelor ori erau mai scumpe decât era scris, ori erau mai ieftine. Nici specificaţiile tehnice de la cele 10 izolete nu se potrivesc în documente, constată auditorii. Pe unele hârtii scria că durata de exploatare a izoletelor este de 2 ani, iar pe unele certificate de calitate şi garanţie se scria că este de 2 ani sau de 12 luni. În plus, Curtea de Conturi constată că pentru cele 10 izolete, semnarea contractului s-a făcut după ce au fost realizate toate operaţiunile „ajutorului umanitar’.
Curtea de Conturi spune că „recepţia produselor a fost făcută înainte de semnarea contractelor, în vama Băneasa, unde produsele erau deja încărcate în mijloacele de transport ale IGSU”, iar „membrii comisiei de recepţie nu au participat efectiv la aceste operaţiuni”, oamenii din minister recunoscând că recepţia produselor nu s-a făcut conform prevederilor legale şi fără documente semnate.
De transportul şi livrarea produselor în Republica Moldova s-a ocupat MAI, iar mijloacele de transport au fost puse la dispoziţie de MApN şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
Şefii şi funcţionarii ministerului Sănătăţii, pe bani publici, prinşi cu nereguli, se vaită că muncesc prea mult şi că nu se pricep la ce fac, având alte specializări şi meserii
Auditorii Curţii de Conturi acuză Ministerul Sănătăţii că nu a urmărit exactitatea, realitatea şi concordanţa documentelor şi operaţiunilor din ajutorul umanitar destinat Republicii Moldova.
Ministerul lui Nelu Tătaru nu a monitorizat nici derularea contractelor de achiziţie, iar Curtea de Conturi a constatat că s-a încălcat de mai multe ori Legea 98/2016 privind achiziţiile publice, Legea 119/1999 privind controlul intern şi controlul preventiv, ordine ale OMS, ale OMFP, şi chiar şi articolele din contracte încheiate.
Pentru şapte persoane din Ministerul Sănătăţii, Curtea de Conturi a constatat abateri, în frunte cu secretarul de stat Dragoş Nicolae Garofil şi secretarul general adjunct Doru Lungu, care sunt şi în prezent pe funcţii.
Doru Lungu, secretarul general adjunct al MS, pus faţă în faţă cu neregulile, a scris auditorilor inclusiv că „la acea perioadă – starea de urgenţă- volumul de muncă în minister a fost foarte mare”, că a avizat zeci de ordine de ministru, că Ministerul Sănătăţii a iniţiat zeci de acte normative, a coordonat peste 330 de spitale şi, ca atare, a fost „o activitate foarte complexă, care a necesitat un volum mare de lucru, uneori şi de 16-18 ore pe zi, fără pauză nici în zilele libere sau de sărbătoare”.
„Chiar dacă au fost unele inadvertenţe, acestea nu au fost în măsură să afecteze acordarea ajutorului umanitar către Republica Moldova”, scrie Lungu, spunând că cele 10 izolete au fost cumpărate de minister la preţul cel mai mic ofertat, iar faptul că nu se potrivesc garanţiile- reprezintă o „eroare materială”.
De notat este că şi ceilalţi oameni din minister indicaţi responsabili pentru neregularităţi de către Curtea de Conturi s-au văitat, printre altele, de muncă multă, că au stat la serviciu între 12 şi 18 ore timp de 2 luni şi că asta se întâmplă şi acum. Ei au descris auditorilor cum au făcut achiziţiile, uneori au recunoscut greşelile, alteori nu, în general nu au oferit explicaţii pentru neconformităţile din acte, iar Curtea de Conturi susţine că explicaţiile date de aceştia nu oferă argumente care să modifice abaterile constatate deja.
Neregularităţile din „ajutorul umanitar” pentru Republica Moldova nu reprezintă singura verificare la care angajaţii pe bani publici ai ministerului Sănătăţii vin cu asemenea pretexte. În controlul Curții de Conturi privind sponsorizările primite în aceeaşi perioadă cu destinaţia COVID-19, unde România a primit, ca donaţie, o primă tranşă de 158.000 de măşti de la Comisia Europeană (din Germania, de la firma Asanus Medizintechnik), rezervă pe care ministerul Sănătăţii a depozitat-o la Unifarm, şi care a dispărut din evidenţele financiare ale ministerului condus de Nelu Tătaru, în mare parte, aceiaşi funcţionari din minister au prezentat aceleaşi justificări puşi faţă în faţă cu problemele descoperite.
Fabiela Bobe, inspector superior în Ministerul Sănătăţii, a scris Curţii de Conturi că pregătirea ei nu este în domeniul financiar-contabil şi, ca atare, nu a făcut niciun demers pentru stabilirea valorii juste a produselor primite ca donaţie de la Comisia Europeană.
Ioan Cătălin Popa, consilier superior în Ministerul Sănătăţii, a spus şi el că pregătirea sa este aceea de medic stomatolog, că nu cunoaşte legislaţia şi nici modul de stabilire a unei valori juste a măştilor recepţionate prin donaţie.
Toţi erau membrii în comisia de recepţie a produselor din partea Ministerului Sănătăţii. Curtea de Conturi a arătat cum persoanele cu atribuţii din ministerul Sănătăţii au invocat, ca explicaţii la problemele descoperite, tot felul de motive care nu sunt nici argumente, nici documente suplimentare, astfel încât să schimbe concluziile controalelor.
Discussion about this post