Urmărind răbojul și vechile cazanii data datele de 9 și 10 mai sunt pentru noi românii prilej de mare aducere aminte. Domnia lui Carol I, Proclamarea Independenței, Ziua Înfrângerii Nazismului și Ziua Europei sunt prilejuri de adâncă sărbătoare.
Pe 10 mai 1866, Principele Carol, intrând prin Pădurea Bănesii, o ținea în goana telegarilor până la Dealul Mitropoliei unde jura pe Sfânta Scriptură să fie Domn iubitor de Neam și Țară.
Pe 9 mai 1877, Camera Deputaților și pe 10 mai 1877, Senatul proclamau Independența Națională a României, dumnealui marele boier Mihail Kogălniceanu rostind de la tribună: „Dar în absența legăturilor cu Poarta, ce suntem? Suntem independenți”. La interpelarea causeurului Nicolae Fleva, Mihail Kogălniceanu dorind a risipi îndoiala dacă suntem sau nu independenți, i-a zis lui Fleva, că la întrebarea lui i-a răspuns deja tunul la Calafat și Vidin.
La 10 mai 1881, Carol se încorona Rege după ce Regatul fusese proclamat la 14 martie 1881.
La 8 mai 1945, la Reims, Germania nazistă capitula. Românii care luptaseră în Ungaria, Cehoslovacia, prin munții Nitra, Javorina, trecuseră cursuri de apă, cuceriseră cote în Munții Tatra celebrau victoria. La București era deja 9 mai la ora semnării armistițiului. Atunci, care românești de luptă luau poziție pe străzile Vienei.
Așadar, 9 mai este Ziua Victoriei. În 9 mai 1950, Ministrul de Externe francez Robert Schuman prezenta Declarația despre Europa, care punea bazele negocierilor despre ce va fi Uniunea Europeană de astăzi. De atunci, se celebrează ca Ziua Europei.
Kera Calița vă invită la Jariștea Locantă. Se găsește la o aruncătură de băț de Dealul Mitropoliei unde funcționa Adunarea Deputaților, acolo unde s-au proclamat încoronarea lui Carol și Independența Națională. Iată ce a scris în invitație:

„În luna lui Florar, când pământul își deschide sânul spre rodire și văzduhul se umple de miresme dulci, festinul nu este doar pentru pântece, ci și pentru suflet.
Sâmbătă, 9 mai, și duminică, 10 mai, de la ceasurile șase ale amiezii târzielnice (18.00), Kera Calița vă pohtește la Jariștea Locantă pentru a vă împărtăși din preaplinul sufletului său în temeiul cabaretului culinar și artistic.

Mizilicuri de gust ales
-o bucată îndestulătoare de mustoasă plăcintă cu carne macedoneană, cu castraveți acri alăturea pentru încuscrirea aromelor

-pateu de brânză de capră cu iuțeală domoală înviorată de steluțe de anason asemenea lemnului dulce
-pastetă de anchois bine frecată și tocmită la gust până ce va fi capătat o dulceață sărată și o tărie plăcută
De sațiu domnesc
-piept de rață rumenit încetișor la cuptorul hrănit cu jăratec de fag, etalat pe varză albă călită, întovărășit cu mămăligă aurie și ardei iute potrivit de pișcăcios

Răsfățul Jupânesei
-ruladă cu dulceață de casă, patenta Casei
Precuvântări deloc oțioase și răsfirări de harfe
-Kera Calița arată de ce un festin ținut cu inimă curată în această vreme aduce spor ființei și liniște sufletului, iar masa devine nu doar loc de hrană, ci și de legământ tainic între oameni
-când se pornește a cânta Taraful Crailor de Curtea Veche, nu-i doar ison tânguitor ce se aude, ci parcă o poveste veche ce se dezleagă din alămuri, strune și arcuș

-Hrisanta, Fatima Gitană, și a sa vrajă de dor și luminoasă jeluire de neam rătăcitor
-Leonard, împătimitul trubadur al Locantei, lămurește cum nu-i chip să rămână vreo inimă neatinsă ori vreun pahar nemișcat pe masă

Baierile pungii se desfac pentru…
– 150 de kosoni sclipitori sau 150 de lei noi
Rezervațiune de bon-ton
-se apelează cu bună știință unul dintre numerele de telefon cunoscute amicilor Locantei: 0721 961 936 / 0775 609 233 / 0770 948 868”.


















Discussion about this post