Ioan C. Michail (1875-1936), doctor în Drept la Paris, a fost fiul marelui proprietar funciar Dini Michail, care fusese doctor în Agronomie la Hockenheim. Ioan Michail a fost, ca și tatăl său, membru al Partidului Conservator din 1911, iar din 1915, până la finalul vieții sale, a fost membru al Partidului Național Liberal, fiind inclusiv senator pe listele acestui partid. S-a pronunțat pentru Reforma Agrară din 1921, iar în 1932, în perioada de apogeu a Crizei Mondiale, în România, el a garantat cu averea sa imensă un împrumut pe care statul român trebuia să îl contracteze pentru a putea depăși blocajul financiar. În aceeași perioadă, pe locul unde a fost Stadionul „Central II”, ar fi dorit să ridice pe cheltuiala lui un cartier de locuințe pentru funcționarii bancari, medici, profesori și alți membri ai păturii mijlocii elitiste aa Craiovei, după modelul construcțiilor realizate din ordinul Regelui Carol al II-lea în cartierul Domenii din București. Inițiativa nu s-a materializat și acolo s-a ridicat Stadionul „Regele Carol al II-lea”, cunoscut drept „Central II” după 1945.
După ce a acționat ca un filantrop și ca un patriot desăvârșit în timpul vieții, Ioan C. Michail, neavând copii, a decis ca să lase prin testamentul său, întreaga avere statului român „să fie întrebuinţată în opere de utilitate publică, care să dea satisfacere unora dintre numeroasele trebuinţe reclamate de dezvoltarea şi propăşirea ţării noastre”
Testamentul patriotului și filantropului Ioan C. Michail, întocmit la data de 14 februarie 1933. Testamentul său cuprindea un set de prevederi care arată caracterul deosebit de filantrop și patriot al lui Ioan C. Michail.
Terenul arabil urma a se împărți în loturi mici de 3 ha și acest teren urma să se vândă familiior țărănești fără pământ. Banii urmau să intre în „Fondul Ioan C. Michail” care urma să finanțeze opere de utilitate publică.
Ca și tatăl său, care fondase școli în satele Olteniei, pe care le înzestrase. Ioan C. Michail a dorit să se înființeze lângă București o Academie Agricolă, oferind fondurile necesare. A oferit fondurile necesare pentru a se construi în zona Filaret a Capitalei un Institut al Maternității, unde să se facă atât cercetare de specialitate ginecologică, dar și internări și îngrijiri specifice obstetricii și ginecologiei.
A oferit Academiei Române fondurile necesare (1 milion lei) pentru ca să fie premiate lucrări de cercetare, de excepție din „ istoria naţională sau din ramuri a ştiinţelor morale şi politice”. În plus, la fiecare cinci ani, ar fi trebuit să se acorde un premiu cuprins între 5 și 10 000 lei pentru lucrări literare în proză sau versuri, având valoare excepțională. Se mai prevedeau bani și pentru alte tipuri de lucrări de excepție care ar fi urmat să fie premiate.
Localitățile Craiova, Turnu Severin, Turnu Măgurele, Caracal, Tecuci, precum și Casa Bisericilor ar fi urmat să primească sume importante În afară de Tecuci și Casa Bisericilor care primeau câte 200 000 lei, celelalte orașe primeau câte 500 000 lei, bani care urmau a fi folosiți în chestiuni de utilitate publică.
Ioan C. Michail lăsase statului nu numai moșii, lăsase câteva imobile impresionante în Craiova (Palatul Michail, casa părintească din Craiova și alte cinci imobile situate în zona centrală a Cetății Băniei), București (două imobile pe Calea Victoriei), Deveselu (un splendid conac moștenit din 1923 de la mătușa sa Maria Coloni, alături de suma de 5 milioane lei numerar), sume de bani, acțiuni, o colecție impresionantă de picturi (moștenită în 1909 de la mătușa sa Elena Dumba, alături de alte active). Ioan C. Michail își moștenise tatăl, Dini Michail (decedat în 1908) și pe fratele său mai mare Nicolae, decedat în 1918.
Averea lui Ioan C. Michail valora 4 miliarde lei în 1936
Ioan C. Mihail a decedat la Bucureşti, în data de 23 februarie 1936. A fost înmormântat la Craiova, în data de 28 februarie 1936.
Presa locală din Craiova și din Oltenia a titrat în data de 28 februarie 1936:
„Defunctul nostru miliardar Craiovean JEAN C. MIHAIL a lăsat întreaga sa avere care, se cifrează astăzi, la suma de PATRU MILIARDE LEI, „Statului Român”.
Executorii testamentari au fost I.G. Duca, Dr. Constantin Angelescu, Ing. Ştefan Constantinescu, Jan Jakobson
Dr. Constantin Angelescu (10 iunie 1869, Craiova – 14 septembrie 1948, București) a fost un apropiat al liderului PNL Ionel Brătianu având mai multe portofolii ministeriale, fiind inclusiv, o perioadă Primul Ministru al Guvernului României (Președinte al Consiliului de Miniștri): 1914-1916 – Ministrul Lucrărilor Publice; 1918-1919, 1922-1928, 1933-1937 – Ministrul Instrucțiunii Publice, 30 decembrie 1933 – 3 ianuarie 1934 – Prim-Ministru al Guvermului României. El i-a succedat lui I. G. Duca, Primul Ministru PNL asasinat de un comando al Mișcării Legionare la 29 decembrie 1933. I.G.Duca a decedat înainte să-și exercita statutul de executor testamentar.
Averea lui Ioan C. Michail ar fi valorat astăzi 5.275 miliarde euro
România, în anul 1938, ajunsese la apogeul puterii economice. Moneda națională, leul românesc avea paritatea francului francez. Cum 1 dolar american valora în medie 15 franci, convertită în dolari americani, averea de 4 miliarde de lei a lui Ioan C. Michail ar fi echivalat în 1938 cu suma de 267 milioane de dolari. În 2026, suma ar valora peste 6 miliarde dolari. La cursul actual leu-dolar, în lei, am vorbi de o sumă impresionantă, 29 miliarde de lei. În euro, astăzi, averea lui Ioan C. Michail ar valora 5.275.620.000 euro, adică 5.275 miliarde euro.
Testamentul lui Ioan C, Michail a fost publicat în ”Monitorul Oficial” nr.300 din data de 28 decembrie 1936. Fundaţiunea Culturală ”Ion C. Michail” s-a înfiinţat la 1 septembrie 1936 „în conformitate cu dispozițiunile I.D.R. No. 2035/936 și a Jurnalului Consiliului de Miniștri cu No.1802/936, pe lângă Ministerul de Agricultură și Domenii”. Regulamentul de înființare poartă semnătura Ministrului Agriculturii și Domeniilor, Vasile P. Sassu. Această Fundație a funcţionat până în anul 1948 ( Legea Nr. 119/11 iunie 1948), când toate fundaţiile private şi de stat au fost desfiinţate cu ocazia naționalizării.
”Fundaţiunea Culturală Ion C. Mihail”
”Fundaţiunea Culturală Ion C. Mihail” a fost administrată de Consiliul format din: Patriarhul României, Preşedintele Academiei Române, Ministrul Agriculturii şi Domeniilor, Ministrul Instrucţiunii Publice, Ministrul Sănătăţii Publice. Consiliul avea dreptul să îi coopteze și pe doi executori testamentari Prof. Dr. Constantin Angelescu, Insp.Ing. Ştefan Constantinescu.
Ministru al Agriculturii şi al Domeniilor a fost în perioada creării Fundației, Vasile P. Sassu (26 02 – 1 10 1934; 2 10 1934 – 29 08 1936; 29 08 1936 – 23 02 1937; 23 02. – 14 11 1937).
Vasile P. Sassu a trăit în perioada 10 aprilie 1877-14 decembrie 1962, S-a născut la Satu Lung, Brașov și a decedat la București. A făcut parte din PNL, „aripa generoșilor”.
Înainte să fie Ministrul Agriculturii, a fost Ministrul Industriei și Comerțului în intervalul 1922-1923. Era în cercul de favoriți ai lui Ionel Brătianu, liderul PNL și șeful Guvernului înainte de moartea acestuia în 24 11 1927. Evident, după aceea, a rămas o figură importantă a PNL, făcând parte și din Guvernul liberal condus de Gheorghe Tătărescu.
În perioada 23 02. – 14 11 1937 a fost concomitent și Ministrul Justiției. A mai fost Ministrul Justiției, în perioada 17 11 1937 – 28 12 1937.
Fundaţiunea Culturală ”Ion C. Michail” și-a continuat activitatea. Conducerea Fundaţiei şi personalul acesteia și-au stabilit salarii foarte mari, iar activitatea Fundaţiei a stagnat fără justificări reale.
Atunci când în intervalul 24 octombrie-10 noiembrie 1943, s-a organizat la Palatul Michail, Expoziţia ”Săptămâna Olteniei”, sub patronajul Fundaţiei Regale „Regele Carol I”, fondate de către Regele Carol al II-lea. În 1943, Rege al României era Regele Mihai I iar mareșalul Ion Antonescu era Prim-Ministru, asumându-și din 1940 titlul de Conducător al Statului. Expoziţia deschisă la Craiova a cuprins aspecte ale economiei Olteniei, precum cele legate de agricultura, industria, cultura şi arta acestei regiuni istorice românești. Palatul Michail din Craiova a fost vizitat de Regele Mihai și de către Ion Antonescu, aceștia rămânând surprinși de starea precară a Palatului Michail, precum și de slabele realizări ale Fundației.
Practic, devalizarea averii lui Ioan C. Michail a avut loc înainte de naționalizarea din 1948, când s-au desființat toate Fundațiile, atât cele publice cât și cele private
Așadar, ce au făcut politicienii PNL care au avut conducerea Guvernului României în 1936-1937 și ai căror reprezentanți au fost în Consiliul Fundației Michail?
Chiar dacă PNL a pierdut alegerile din 1937, reprezentanții liberali din Consiliul Fundației Michail și-au urmat activitatea inclusiv în anii celui de Al Doilea Război Mondial și până la momentul desființării fundațiilor și asociațiilor în 1948.
Când politicienii liberali sunt auziți că se plâng că România pierde bani dacă nu se iau măsuri care să lovească în elita României, prin tăieri nejustificate de venituri, nu trebuie oare întrebați, cum au făcut predecesorii lor în 1936-1948 să dispară o avere echivalentă cu peste 5 miliarde de euro, donată de un mare filantrop și patriot liberal statului român?
Ce au făcut toate Guvernele liberale de după 1990 și au fost destule, istoria politică o demonstrează, pentru a se clarifica destinul „Averii Michail”? De ce niciun Guvern liberal după 1990 nu a materializat apariția Academiei Agricole, Institutului Maternității, de ce Academia Română nu a premiat lucrările de excepție pentru care Ioan C. Michail lăsase bani în testamentul său?
Sau, dacă este să punem cea mai simplă întrebare posibilă: de ce cu ocazia Zilei Sfântului Ioan Botezătorul, cu ocazia zilei de naștere, zilei decesului, zilei datării testamentului său, posturile publice de radio și televiziune nu amintesc nimic despre personalitatea marelui patriot și marelui filantrop care a fost Ioan C. Michail?
De ce nu există o stradă, o școală sau o instituție culturală care să poarte numele lui Ioan C. Michail? De ce Partidul Național Liberal nu-l așează printre figurile remarcabile ale istoriei liberale românești?
Evident, sunt întrebări care-și caută răspunsul și astăzi la 90 de ani de la dispariția marelui patriot și filantrop liberal român Ioan C. Michail!
Discussion about this post