Dacă tocmai am ajuns și astăzi 1 Aprilie și vă tot întrebați ce reprezintă „celebra” zi a păcălelilor, ar trebui să aveți curiozitatea și răbdarea de a parcurge acest material. Nu de alta, dar … încă nu ați ajuns și ați dat ochii peste cap și nu faceți parte din grupul tot mai mare de oameni exasperați de acest proces de industrializare a acestei zile care pe vremuri era doar prilej de farse benigne între prieteni.
Adevărul este că pare dificil să rezistăm atunci când absolut toată lumea se străduie să inventeze tot felul de păcăleli...
În fiecare an, la 1 aprilie, prin întreaga lume se marchează Ziua Internaţională a Păcălelilor. Oficial, coincide cu un prilej devenit „universal” pentru oameni de a face surprize prietenilor şi apropiaţilor, dar şi duşmanilor, unele menite să provoace buna-dispoziţie, altele, nereuşite, care nu fac decât să stârnescă indignare.
În fapt, momentul marchează o sărbătoare generică a umorului, sub cele mai năstruşnice forme, însă, în unele zone ale lumii, sărbătoarea ia forma unor tradiţii însoţite de o bogată simbolistică , păstrate de-a lungul anilor.
De altfel, mergând pe firul sinuos al istoriei, se menţionează şi prima referire la o astfel de zi, aceea din anul 1392,. Atunci, prin Marea Britanie, în scrierile lui Geoffrey Chaucer circula o poveste despre un cocoş păcălit de o vulpe, iar alte surse arată că originea Zilei Păcălelilor s-ar regăsi în anul 1539, într-un fragment dintr-un poem flamand care făcea referire la un boier care şi-a păcălit servitorul la data de 1 aprilie.
Dar originile sunt destul de disputate, din moment ce francezii au alte idei, deși nu cred că azi prea mulți vor mai lipi de spatele altora celebrul poisson d’avril…
Sunt mai multe ipoteze, dar cea care apare cel mai des este legată de schimbarea calendarului. În Evul Mediu, noul an nu începea la aceeași dată pentru toată lumea. De la o țară, regiune sau chiar oraș la altul, anul putea începe ori de Crăciun, ori pe 1 martie sau chiar…pe Întâi Aprilie. Abia în 1564, în Franța, regele Carol al IX-lea a impus data de 1 ianuarie ca prima zi a anului- o dată extinsă în toate țările creștine, douăzeci de ani mai târziu, de către Papa Grigore al XIII-lea.
Dar la acel moment, informația a durat mult să se răspândească. Deodată, unii oameni au continuat să sărbătorească noul an… 1 aprilie. Și pentru a-și bate joc de ei în ziua aceea, oamenii au început să facă farse.
Mai exact, în spațiul franco-belgian sărbătoarea este numită „poisson d’avril”, denumire atribuită celui care cade victima unei păcăleli, fiind însoţită de tradiţia de a prinde pe spatele celui păcălit un peşte din hârtie, iar sărbătorirea se face prin cadouri constând în felicitări cu peşti sau bomboane de ciocolată în formă de peşte. Simbolul peştelui are la bază faptul că, potrivit astrologiei, în aprilie soarele părăseşte semnul zodiacal al „Peştilor”.
Alții, mult „mai exacți” iau în calcul faptul că anul 1564, tot în Franţa-odată cu trecerea la calendarul gregorian-ar coincide cu mutarea „debutului anului” de la 1 aprilie la 1 ianuarie, ce a prilejuit celor care respectau această schimbare realizarea de farse şi păcăleli la adresa celor care au continuat să marcheze anul nou după vechiul calendar.
De atunci și până în prezent, aceştia au fost numiţi generic „Poisson d’Avril” (peşte de aprilie), denumire care a rămas la francezi, pentru 1 aprilie, până în zilele noastre.
Conform altor surse, explicaţiile ar ţine mai degrabă de ritualurile de celebrare a noului an marcat în vechime la 1 Aprilie, astfel că, acest moment al anului era însoţit de ritualul păcălelii ca semn al haosului şi al alterării lumii, pentru ca o dată cu noul an întreaga lumea să renască iar ordinea ei să fie restabilită.
Revenind la subiect, în spațiul public se lansează fel de fel de speculații. Astfel, prima ipoteză avansează ideea că la începutul lunii aprilie, atunci când pescuitul era interzis în Franța în perioada de reproducere a peștilor, pescarilor li s-a „oferit” un hering . Peștele mort agățat în spate a fost înlocuit, de-a lungul timpului, de un pește de hârtie .
Cea de-a doua supoziție, deloc recentă ar susține ideea că tocmai consumul de pește în această lună aprilie ar fi un simbol al Postului Mare o perioadă creștină în care nu este permis să se consume niciun fel de carne.
În cele din urmă, o ultimă poveste ar asigura faptul că simbolul peștelui provine din semnul zodiacal al „peștilor” care se întâmplă să fie ultimul semn al iernii .
Astfel, încă de la începutul secolului al XX-lea, în spațiul franco-belgian se obișnuiește să se trimită felicitări de 1 aprilie ilustrate cu peștișori, pentru a se ura reciproc dragoste, prietenie și fericire!
Astăzi, mai mult ca oricând, nu se mai pune hering în apă dulce, ci se atârnă, cât se poate de discret, peștișori de hârtie pe spatele oamenilor care se plimbă uneori toată ziua cu acest prilej nebun de Întâi Aprilie care îi face pe toți să râdă cu poftă.
Oricum, chiar dacă ar mai exista și alte explicații care ar plasa originea tradiției acestei Zile a Păcălelii în alte perioade istorice, ar fi indicat să ne oprim și asupra perioadei Antichității. Potrivit susținătorilor acestei explicații, a existat o zi în an care a fost dedicată zeului râsului în Grecia antică-Momo.
Cu această ocazie se obișnuia să se facă farse, dar și să se îmbrace cât mai insolit în timpul carnavalului. Această explicație ar justifica faptul că Ziua Păcălelilor ce a rămas „sărbătorită” de Întâi Aprilie este preluată în multe țări europene și nu numai în Franța sau Belgia.
Astfel, începând din secolul al XVIII-lea, englezii au început să sărbătorească April Fools Day (Ziua păcălelilor), o sărbătoare preluată de la germani, dar cu aceleaşi explicaţii ca în cazul sărbătorii din Franţa – având în vedere că Anglia a adoptat calendarul gregorian abia în anul 1752.
Conform izvoarelor scrise, în ţara noastră Ziua Internaţională a Păcălelilor este marcată începând cu secolul al XIX-lea, însă se află sub semnul fertilităţii, fiind obişnuit ca bărbaţii să se deghizeze, încercând să le impresioneze pe fete, iar fetele care îşi aleg soţii de acest soroc. De asemenea,, se spune că vor avea noroc şi fericire.În popor continuă să existe o superstiţie conform căreia cei născuţi la 1 aprilie vor avea noroc pe aproape toate planurile, dar ar face bine să se ferească de jocurile de noroc, care e posibil să le ruineze viaţa, bineînţeles recomandarea fiind valabilă pentru absolut toată lumea, indiferent de data naşterii.
De altfel, ajungând la final, ar fi indicat și necesar să reflectați fiecare dintre dumneavoastră de ce poporul român i-a avut drept eroi de poveste pe Păcală şi Tândală, pe Dănilă Prepeleac, Stan Păţitul sau Pepelea, şi au inventat celebrul „Păcălici”, jocul de cărţi care multora ne-a bucurat copilăria.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sursa foto : https://google.ro
Pentru a susține jurnalismul independent, aveți link ul de donații mai jos:
https://www.paypal.com/donate/?hosted_button_id=EX3UVYDFJP2MW
Acest material a fost realizat de către Daniel Mihai redactor al BPNews. Toate drepturile rezervate!
Discussion about this post