La Jariștea Locantă, fiecare weekend oferă o distracție în vechiul București
Nu departe de Bulevardul Regina Maria la poalele Dealului Mitropoliei, pe Strada George Georgescu, Jariștea conservă un colț de București
Petrecerea tematică a weekendului următor este: „Pohta pântecului și primeneala sângelui la Jariștea Locantă”
Pe Facebook, Kera Calița a scris:
„Întru orânduiala vremii, a te omeni la Locantă în miez de primăvară nu e doar pohtă a pântecului, ci o datorie față de taina Firii, din câteva pricini bine chibzuite, între care primeneala sângelui va să fie cea dintâi.
De aceea, vineri 24, sâmbătă 25, și duminică 26 aprilie, de la ceasurile 18.00, Kera Calița vă așteaptă la Jariștea pentru osebit zaiafet culinar și artistic, după cum urmează:
Caravană de mizilicuri cu felurite pampoane
-piftie de curcan îmbrobodit cu zvon franțuzit de cognac de dinaintea închegării aspicului
-ruladă de brânză ardelenească, ațâțată cu ceapă roșie de Buzău și slană afumată la foc ușurel de vreascuri din Codrii Vlăsiei
-galantină de găină ocoșă ferchezuită cu crustă de fistic
-terină de brânză sulemenită cu piper roșu
-sul de bou molcomit în baiț și umplut cu prune uscate pe lojniță
Tocmeală pe jăratec
-ce este friptanul desăvârșit dacă, după un răstimp de rumenire, nu se desprinde languros de pe os? Așadar socaciul pregătește un cotlet de porc de tot jindul, cu puzderie de patate aidoma cocoloșite la cuptor și sarabandă de murături de casă în slatină aromitoare
Dezrobirea simțurilor întru îndulcirea sufletelor
-plăcintă de mere cu adieri de scorțișoară, cu foi subțiri ca pergamentul, patenta Casei
Cumpănă de fioruri
-Kera Calița poftește onor asistența să asculte sfârâitul imaginar al lămpilor cu gaz din timpurile vechi și să se cufunde lesnicios în povestea urbei de altădată, în care se trăia și se iubea frumos sub pavăza Mitropoliei și-a ctitoriei lui Antim Ivireanul
-Taraful Crailor de Curtea Veche nu cântă doar urechii, ci dezleagă nodurile inimii, tălmăcind în strune de vioară și țignal de țambal toată mărirea și căderea Bucurescilor Vechi
-Hrisanta, Fatima Gitană, deapănă ofurile strânse dincolo de perdelele și macaturile căsuțelor din mahalaua luminată
-Leonard, truverul Locantei, este un îmblânzitor de suflete care, prin dulceața glasului, preface fiecare cină într-o poveste nemuritoare de dor și cavalerism
Zumzet de teșcherea
– 150 de icusari zăngănitori sau 150 de lei noi
Rezervațiunea cu inima curată
-se face cu multă chibzuință la unul dintre numerele de telefon cunoscute amicilor Locantei: 0721 961 936 / 0775 609 233 / 0770 948 868”
Kera Calița este numele unei legende a vechiului București încă din vremea lui Napoleon. Se zice că „lângă gardul Dudescului, pe Podul de Pământ ori Drumul Craiovei sau Podul Calicilor” o jupâneasă de neam amică a logofătului Dudescu, boierul care și-a amanetat averea pentru a impresiona Parisul și a-l convinge pe Napoleon să elibereze Principatele de otomani, si-a deschis crâșmă și han să vină drumeții și neguțătorii dinspre Craiova ori Caracal în cetatea lui Bucur.
Până când actuala Calița, a cincea în ordine cronologică, să reînvie mitul Kerei Calița (se spune că sotia lui Barbu Știrbei se numea Safta Bibescu, dar i se spunea Calița, adică doamna cea bună) a reinviat tradiția după 1990, se zice că ar mai fi fost încă trei jupânese care ar fi ținut crîșmă și han pe Podul Calicilor. Calici erau numiți oamenii cu nevoi speciale care erau întreținuți și așezați de Mitropolie pe moșia acesteia. Ulterior, mari boieri olteni și munteni si-au amenajat reședințe mari la marginea Capitalei, pentru că Dealul Mitropoliei nu este departe de Hanul lui Manuc și de Curtea Veche. Au apărut în zonă mari biserici și proprietăți.
Discussion about this post