Cei mai mulți dintre noi iubim din când în când o bucată de ciocolată, dar nu tuturor ne place același tip de ciocolată. Unii preferă ciocolata cu lapte, în timp ce alții adoră ciocolata întunecată sau albă, ca să nu mai vorbim de numeroasele arome diferite, de la alune sau migdale, la unele mai neobișnuite, cum ar fi ardeii iuți sau slănina.
O nouă cercetare realizată la Universitatea Heinrich-Heine din Düsseldorf, Germania a demonstrat că ciocolata poate afecta creierul în diverse feluri, de la aromele alese, până la motivul pentru care o mâncăm. Echipa de cercetare a folosit o tehnică numită EEG (electroencefalografie) pentru a măsura ce se întâmplă în creier dacă primim ciocolată drept recompensă pentru îndeplinirea unei sarcini.
EEG se bazează pe principiul potrivit căruia celulele nervoase folosesc electricitate pentru a comunica între ele. Astfel, dacă folosim o parte specifică a creierului pentru a rezolva o sarcină specifică, există o schimbare măsurabilă în activitatea electrică din această zonă a creierului. EEG utilizează un dispozitiv echipat cu zeci de electrozi pentru a măsura modificările activității electrice cauzate de activitatea creierului.
Deoarece aceste modificări sunt foarte mici, se folosește un amplificator complex. Prin repetarea unei sarcini de mai multe ori și combinând statistic rezultatele, cercetătorii pot identifica undele cerebrale caracteristice legate de funcțiile cognitive specifice, precum atenția evaluării.
Cercetătorii au înregistrat semnale EEG de la scalpurile participanților, în timp ce îndeplineau sarcini simple de alegere. Li s-au arătat trei dreptunghiuri portocalii care reprezentau ușile de pe ecranul computerului și au trebuit să aleagă unul dintre ele pentru a fi deschis. După ce participanții au ales o ușă, li s-a dezvăluit ce au câștigat: o ciocolată albă sau ciocolată cu lapte sau hârtie comestibilă. Li s-a spus că vor primi produsul la sfârșitul sesiunii experimentale. Participanții au fost recrutați astfel încât jumătate dintre ei preferau ciocolata albă în dauna ciocolatei cu lapte, și invers. Nimănui nu i-a plăcut mai bine hârtia comestibilă decât ciocolata.
Când au privit undele creierului provocate de sarcina la care au fost supuși participanții, cercetătorii au observat un efect interesant referitor la tipul de ciocolată. Undele timpurii ale creierului erau legate de atenția către un stimul diferențiat între ciocolată și hârtie comestibilă, dar nu și între tipurile de ciocolată. Cu toate acestea, undele creierului ulterioare au condus la o evaluare mai conștientă a performanței sarcinii diferențiată în mod clar între cele două tipuri de ciocolată, cu un răspuns mai puternic pentru tipul preferat de ciocolată.
Astfel, cercetătorii ar putea arăta cât de importante sunt preferințele individuale atunci când vine vorba de ceea ce percepem ca fiind satisfăcător. Pentru o persoană, ciocolata albă poate provoca un răspuns imens al creierului, în timp ce pentru alții, ciocolata albă nu ar putea face mare lucru, în timp ce ciocolata cu lapte poate face ca celulele nervoase să funcționeze mai bine. Acest studiu se adaugă la un corp tot mai mare de literatură de psihologie care arată cât de importante sunt preferințele individuale atunci când vine vorba de modul în care ne comportăm. Înțelegerea rolului acestor preferințe individuale ar putea fi crucială pentru a dezvolta tratamente mai bune pentru tulburările care implică sistemul de recompensare a creierului, precum jocurile de noroc, dependența sau consumul de substanțe.
Discussion about this post