Premierul Orban a fost acuzat de minciună și ipocrizie după publicarea declarației de avere din care reieșea că în 2018 a avut un venit modest, circa 3000 lei pe lună, din care trăiau două persoane. Poate că ne-am înșelat cu toții și omul era sincer, poate doar atât e în stare să câștige pe piața liberă, căci prestația sa în calitate de șef al guvernului trădează un amatorism ridicat la rangul de artă.
De mai bine de o lună asistăm al declarații aiuritoare venite din sfera guvernului, decizii care se schimbă de la o zi la alta, reveniri, răzgândiri – mai ceva ca pe vremea premierului Tărcieanu, cel poreclit și Răzgândeanu.
Mai întâi au fost declarațiile ministrului Câțu, despre găuri în buget, care n-ar fi chiar găuri. A urmat povestea cu carburanții, ba scade acciza, ba nu se poate să scadă acciza. Bâlbele ministrului educației cu situația învățământului – testele PISA nu sunt o problemă, dar totuși sunt…
Ajungem în fine la deciziile de azi privind asumarea răspunderii guvernului pe mai multe legi, unde s-a văzut că Ludovic Orban a venit cu lecție nefăcută, oprind ședința de guvern pentru a mai studia un pic pachetul de legi.
Deja PSD a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională după ce guvernul a decis să-și asume răspunderea pe legea privind Institutul Național al Magistraturii, care se află în dezbatere parlamentară. De altfel, Orban a renunțat în ultima clipă la asumarea răspunderii pe prevederile privind prorogarea pensionării anticipate a magistraților și componența completelor de judecată, după ce a descoperit că aceste aspecte fuseseră tranșate deja în Parlament.
„Asumarea răspunderii este mai rea decât ordonanţa de urgenţă, pentru că la ordonanţa de urgenţă vine ulterior o lege şi o dezbatere în Parlament. După cum vedeţi, astăzi nici măcar o discuţie politică nu a avut loc, pur şi simplu fug de orice formă de dezbatere”, a declarat senatorul PSD Robert Cazanciuc.
În ceea ce privește Legea bugetului, premierul Orban a anunțat că se mai gândește până luni dacă își asumă răspunderea sau nu. Până să iasă guvernul cu bugetul, Consiliul Fiscal atrage atenția că unele calcule sunt practic paralele cu realitatea.
„Evaluarea veniturilor bugetare din strategia fiscal-bugetară a Guvernului Orban pentru 2020-2022 indică o supra-estimare pe partea de TVA în 2020, în timp ce estimarea încasărilor din accize este considerată ca fiind optimistă”, apreciază Consiliul Fiscal.
În aceste condiții nu este de mirare că agenția Standard&Poor’s a scăzut ieri ratingul de țară al României de la stabil la negativ.
Discussion about this post