„Datorită conţinutului de substanţe, dintre care cea mai cunoscută este capsaicina, ardeiul iute are o acţiune antiseptică şi de stimulare a secreţiilor gastrice.
Ardeiul iute intră şi în categoria medicamentelor analgezice locale, datorită conţinutului său de capsaicinoide şi capsaicină. Potrivit „Ghidului plantelor medicinale şi aromatice“, cooordonat de farmacologul dr. Ovidiu Bojor, acţiunea principală a ardeiului iute este cea a tratamentelor simtomatice, în spasme şi dureri musculare, în zona umerilor, a braţelor şo coloanei vertebrale, pentru tratarea artritelor, reumatismului, nevralgiilor şi a degerăturilor uşoare.
Potrivit sursei mai sus citate, citată de adevarul.ro, intern se recomandă în doze mici ca stimulent al secreţiilor gastrointestinale; iar extern ca revulsin puternic sub formă de frecţii în durerile reumatice şi articulare, dar şi ca stimulent al creşterii părului, în combinaţie cu alte plante.
Astfel, pentru uz intern, tinctura se prepară din 10 grame de fructe uscate la 100 de mililitri de alcool de 70 de grade. Ca stimulent gastric se iau 10-20 de picături în puţină apă, cu 15 minute înainte de masă.
Pentru uzul extern se prepară o tinctură din 20 de grame de fructe la 100 de mililitri de alcool de 60-70 de grade cu care se fac frecţii. În această tinctură se poate îmbiba vată, iar după uscare se aplică pe locul dureros, cu ajutorul unui bandaj elastic. Nu se aplică pe pielea lezată. În rare cazuri, s-a constatat o hipersensibilitate manifestată prin urticarie.
Tot extern, pentru stimularea creşterii părului, se prepară o tinctură din părţi egale de ardei iute, rădăcină de brusture şi rădăcină de urzică, în alcool de 60-70 de grade, cu care se fricţionează rădăcina părului, ferind ochii.
Persoanelor care suferă de hiperaciditate, ulcer gastric, afecţiuni hepatice sau urorenale le este contraindicat ardeiul iute.”
Discussion about this post