O analiză asupra ultimelor sondaje de opinie cu privire la apartenența României la Uniunea Europeană

Există în actuala conjunctură și configurație a societății românești nenumărați generatori autentici de euroscepticism. Numai că, aceștia sunt acoperiți în acest moment de factori mai importanți.

Momentul de glorie al euroscepticismului românesc este destul de aproape, poate chiar la unul sau două decenii în viitor, odată ce acumulările nereusitelor clasei politice vor crea mutații în mentalul național. Iar la toate acestea se mai adaugă în peisaj dezideratele – adică proiecțiile, aspirațiile mulțimii cu… lucrurile ce trebuie protejate- care vor căpăta o valoare mai mare decît cele ce trebuie obținute oficial de Sistem, prin metodele deja consacrate precum constrângerea și limitarea.

Crizele economice de amploare, succesiunea de fenomene sociale nefericite cu conotație europeană sau alte accidente de acest tip au darul de a accelera aparent vibrațiile eurosceptice din spațiul carpato-danubiano-pontic. Un alt element definitoriu ar fi expansiunea în rândul opțiunilor politice a partidelor naționaliste. Însă, în acest moment pămîntul nu e fertil pentru o atitudine coerent și popular anti-Uniune.

Date concrete

La întrebarea direct adresată populației de genul- „este un lucru bun că România aparține Uniunii Europene?”– ponderea românilor aflați în țară care au răspuns „da“ la această întrebare a variat din anul 2007 și pînă în prezent, atingînd și maxime de 71% (la cîteva luni după aderare), dar și un minim de 48% (în toamna lui 2017).

Nu există un trend oficial ,dar tocmai oscilațiile determinate de fenomene externe, precum Brexit-ul, războiul din Ucraina, sau alte probleme sociale marchează modificări subtile în starea de spirit internă.

Cînd vine însă vorba de a evalua apartenența la UE de la accedere pînă în prezent, ponderea celor care consideră că beneficiile au fost mai numeroase decît dezavantajele este una hotărîtoare, în cel mai recent eurobarometru ale cărui rezultate au fost făcute publice (martie 2019) fiind 72%. La informațiile de mai sus mai poate fi adăugată una: intenția de vot pro-ieșire din UE la un eventual referendum se scrie în România, de obicei, cu o singură cifră.

Astfel, se poate observa că românii rămași în țară sunt conștienți de avantajele Uniunii, dar că există și motive de nemulțumire. Componenta familială este una vitală, din moment ce multe milioane de persoane aflate în țară – și care deci răspund la sondaje – regretă faptul că copiii și chiar nepoții lor se află în străinătate. Aceștia conștientizează în același timp că respectivii nu și-ar găsi locuri de muncă nici măcar acum în localitățile din care au pornit și că redevențele sunt importante pentru bunăstarea celor rămași. De aceea, la întrebări mai concrete cu privire la beneficii sau un Roxit, starea de spirit a respondenților se schimbă.

Cifrelor ultimului eurobarometru

Doar 46% dintre români mai cred că apartenența României la Uniunea Europeană este un lucru bun, față de 62% media europeană, se arată în cea de-a noua ediție a eurobarometrului realizat de Parlamentul European. Potrivit documentului, momentul de cotitură al încrederii românilor în UE a fost pandemia de Covid-19, când Bruxelles-ul a introdus reguli stricte de călătorie condiționate de vaccin. În schimb, la nivel european încrederea în UE a crescut.

De remarcat e faptul că doar 46% dintre români cred azi că apartenența României la Uniunea Europeană este un lucru bun, față de 62% media europeană, se arată în cea de-a noua ediție a eurobarometrului realizat de Parlamentul European, tendințe sociodemografice 2007 – 2022, citată de G4Media.ro.

Potrivit sondajului, în anul 2015 numărul românilor care spuneau că apartenența la UE este un lucru bun era mult mai mare, 68%, comparat cu media UE de la cea vreme, de 54%.

Situația se schimbă atunci când miza ar constitui beneficiile de pe urma apartenenței la UE. La întrebarea ”Ținând cont de toate aspectele, ați spune că România a beneficiat sau nu, în ansamblu, de pe urma apartenenței la UE?” 66% dintre români spun că România a beneficiat, față de 72% media europeană.

De asemenea, la capitolul încredere în Parlamentul European și parlamentele naționale, România (52%) s-a menținut mai aproape de media europeană (54%) în privința PE. Deși încrederea în parlamentele naționale este destul de scăzută la nivel european (34%), românii au declarat că sunt încrezători în proporție de numai 29%.

În loc… de concluzie

Din documentul Parlamentului European rezultă că încrederea românilor în UE s-a prăbușit odată cu debutul pandemiei, când Bruxelles-ul a introdus reguli stricte de călătorie condiționate de vaccin.

Discursul despre pandemie este cel care a contribuit foarte mult la scăderea încrederii în UE. Discursul anti-restricții, anti-știință, anti-Covid s-a transformat, în mod automat, într-un discurs împotriva Uniunii Europene, care a încercat să reglementeze, să găsească soluții. După pandemie, războiul din Ucraina a fost convertit într-un discurs în egală măsură anti-european care funcționează pe internet și care nu este contracarat în mod eficace.

Fenomenul poate fi vizibil încă din urmă cu zece ani și, cu siguranță, este o parte a războiului hibrid pe care Rusia și alte state îl duc împotriva Uniunii Europene și a… originale democrații autohtone.

De asemenea, trebuie recunoscut faptul că în ultima sută de ani, ne-am tot obișnuit a crede că discursul antioccidental ar monopolul extremei stîngi a politicii. Dar acesta este un clișeu, unul pe deplin eronat, deoarece până și curentul ateu al comunismului a fost iluzia „salvatoare” plantată și întreținută de „elementele străine” bolșevice și evreiești. În contrapondere, legionarismul nu ne-a fost impus de către „Ducele” Benito Mussolini sau de Adolf Hitler, ci a fost un produs himeric autohton, al unor generații de români care au amestecat elementede naționalism, antisemitism, ultraortodoxie, de cult al forței și al morții, plus o serie de complexe identitare.

Precizări:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.