Situația se schimbă atunci când miza ar constitui beneficiile de pe urma apartenenței la UE. La întrebarea ”Ținând cont de toate aspectele, ați spune că România a beneficiat sau nu, în ansamblu, de pe urma apartenenței la UE?” 66% dintre români spun că România a beneficiat, față de 72% media europeană.
De asemenea, la capitolul încredere în Parlamentul European și parlamentele naționale, România (52%) s-a menținut mai aproape de media europeană (54%) în privința PE. Deși încrederea în parlamentele naționale este destul de scăzută la nivel european (34%), românii au declarat că sunt încrezători în proporție de numai 29%.
În loc… de concluzie
Din documentul Parlamentului European rezultă că încrederea românilor în UE s-a prăbușit odată cu debutul pandemiei, când Bruxelles-ul a introdus reguli stricte de călătorie condiționate de vaccin.
Discursul despre pandemie este cel care a contribuit foarte mult la scăderea încrederii în UE. Discursul anti-restricții, anti-știință, anti-Covid s-a transformat, în mod automat, într-un discurs împotriva Uniunii Europene, care a încercat să reglementeze, să găsească soluții. După pandemie, războiul din Ucraina a fost convertit într-un discurs în egală măsură anti-european care funcționează pe internet și care nu este contracarat în mod eficace.
Fenomenul poate fi vizibil încă din urmă cu zece ani și, cu siguranță, este o parte a războiului hibrid pe care Rusia și alte state îl duc împotriva Uniunii Europene și a… originale democrații autohtone.
De asemenea, trebuie recunoscut faptul că în ultima sută de ani, ne-am tot obișnuit a crede că discursul antioccidental ar monopolul extremei stîngi a politicii. Dar acesta este un clișeu, unul pe deplin eronat, deoarece până și curentul ateu al comunismului a fost iluzia „salvatoare” plantată și întreținută de „elementele străine” bolșevice și evreiești. În contrapondere, legionarismul nu ne-a fost impus de către „Ducele” Benito Mussolini sau de Adolf Hitler, ci a fost un produs himeric autohton, al unor generații de români care au amestecat elementede naționalism, antisemitism, ultraortodoxie, de cult al forței și al morții, plus o serie de complexe identitare.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pentru a susține jurnalismul independent, aveți link ul de donații mai jos:
https://www.paypal.com/donate/?hosted_button_id=EX3UVYDFJP2MW
Sursa foto : https //google.com
Sinteza acestui material a fost realizat de către Daniel Mihai redactor al BPNews. Toate drepturile rezervate
Discussion about this post