În seara zilei de miercuri 3 Mai,oficialitățile de la Moscova au făcut o declarație pe care puțini credeau că Rusia o putea realiza vreodată, în condițiile în care ar fi fost cineva (în acest caz din Ucraina) care a încercat să tenteze la integritatea președintelui Federației Ruse,Vladimir Putin.
Atacul cu ajutorul dronelor a fost surprins pe imagini video de camerele de supraveghere din apropierea Kremlinului. Potrivit oficialilor ruși, dronele au fost doborâte de către apărarea aeriană rusă. Un aspect interesant este legat de faptul că președintele Federației Ruse nu se afla în reședința sa din interiorul Palatului Kremlin în acel moment.Probabil că Rusia a organizat acest atac în încercarea de a aduce aminte despre război publicului rus și de a stabili condițiile pentru o sensibilizare și o mobilizare mai largă a societății civile.
„Evenimentul” propriu-zis
Aparatul de propagandă rusesc continuă să uimească.Viacheslav Volodin, Președintele dumei de stat a Rusiei, a declarat imediat că presupusul atac asupra Kremlinului din cursul nopții de 3 Mai este “un atac asupra Rusiei” și a cerut folosirea “armelor capabile să oprească și să distrugă regimul terorist de la Kiev”.
Rușii au fabricat un presupus atac și au acuzat Ucraina că a încercat să atace Palatul Kremlin cu drone, dar că atacul a fost respins cu succes, conform unui comunicat al serviciului de presă al dictatorului rus, așa cum a precizat agenția rusească Tass. Kiev-ul a negat implicarea în atacul asupra Kremlinului.
„În această noapte, regimul de la Kiev a făcut o încercare de a lovi clădirea Kremlinului cu vehicule aeriene nepilotate”, se arată în mesajul rușilor.
Conform surselor de la Palatul Kremlin, „două dispozitive aeriene au fost trimise la Kremlin”.
„După ce au fost luate măsuri la timp de armată și de forțele speciale cu ajutorul sistemelor radar, dispozitivele au fost eliminate”, a mai transmis Kremlinul care a mai precizat și că „nu au existat victime” și că dictatorul rus nu a fost rănit.
Regimul de la Moscova a susținut că așa-zisul „atac venit de la Kiev” a fost un „atac terorist planificat” și un atentat la viața lui Vladimir Putin înainte de sărbătoarea de Ziua Victoriei.
„Considerăm aceste acțiuni un atac terorist planificat și un atentat la viața președintelui Federației Ruse, efectuat în ajunul Zilei Victoriei, parada de 9 Mai, la care este plănuită și prezența unor oaspeți străini”, a mai transmis Kremlinul care a declarat că va acționa „așa cum crede de cuviință” la acest presupus atac.
Înregistrarea video arată cum anume două drone se apropie de cupola palatului simbol de la Moscova și explodează la scurt timp. Este important de menționat că, la momentul redactării acestui articol, imaginile au fost verificate de o serie de experți în domeniu, iar concluziile sunt împărțite.
Cu toate acestea, detaliile acestui incident au declanșat dezbateri aprinse cu privire la cât de reale sunt imaginile publicate de Rusia ca dovadă.
Presupusul atac… demontat
Kremlin-ul consideră în continuare incidentul drept un act terorist planificat și un atentat la viața președintelui Federației Ruse în ajunul Zilei Victoriei, sărbătorită în fiecare an la data de 9 Mai.
„În urma acțiunii prompte a armatei ruse, care a folosit un sistem bazat pe radar, cele două drone au fost scoase din funcțiune”, menționează declarația de la Kremlin, fără a da alte detalii despre neutralizarea aparatelor fără pilot.
„Rusia își rezervă dreptul de a răspunde la acest atentat unde și când consideră necesar”, a avertizat președinția rusă.Ca urmare a presupusului atac ucrainean, Primăria Moscovei a anunțat că zborul dronelor a fost interzis în spațiul aerian al capitalei ruse.
Cele două drone care se îndreptau spre cupola Kremlinului, deasupra căreia flutură steagul Federației Ruse sunt o imagine care pare desprinsă dintr-un film suprarealist, o întâmplare programată, ca să nu se spună că ar fi vorba de un teribil fakenews.
Păreri și opinii împărțite
Președintele rus Vladimir Putin nu a fost rănit, iar programul său a continuat în mod normal, așa cum s-a transmis într-un comunicat oficial remis de Kremlin, potrivit BBC. Fragmente de drone au căzut în apropierea Kremlinului, dar nimeni nu a fost rănit, se precizează în comunicat.
Agenția rusă de știri RIA, citând Kremlinul, a declarat” că Vladimir Putin lucra în Novo-Ogaryovo – în afara Moscovei – în acel moment.”
Acest incident survine după ce autoritățile ruse au acuzat Ucraina de o serie de atacuri recente cu drone, inclusiv un atac asupra portului Sevastopol din Crimeea în weekend.
În urma incidentului, folosirea de drone civile neautorizate a fost interzisă în capitala Rusiei.
Mihail Podoliak, consilier al șefului administrației prezidențiale ucrainene, a negat, într-o postare pe Twitter, implicarea forțelor ucrainene în atacul asupra Kremlinului. Atacarea obiectivelor de pe teritoriul rusesc nu servește intereselor strategice ucrainene, iar incidentul ar putea fi folosit de Rusia pentru a justifica un “atac terorist la scară largă”, a adăugat diplomatul ucrainean.
As for the drones over the Kremlin. It’s all predictable… Russia is clearly preparing a large-scale terrorist attack. That's why it first detains a large allegedly subversive group in Crimea. And then it demonstrates "drones over the Kremlin". First of all, Ukraine wages an…
— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) May 3, 2023
Scenarii și supoziții
Deși autorul atacului rămâne necunoscut, Ucraina are capacitatea tehnică și tehnologică de a efectua lovituri cu rază lungă de acțiune în inima Rusiei și a mai făcut acest lucru în trecut.
„Ar putea fi vorba de o dronă ucraineană UJ-22 (model) sau de o dronă Mugin-5 de fabricație chineză , care, evident, a mai fost folosită de Ucraina”, în timp ce drona ucraineană PD-1 este o altă posibilitate, afirmă Samuel Bendett, analist în cadrul programului de studii privind Rusia de la institutul de cercetare american Center for Naval Analyses.
Dronă Mugin 5 doborâtă de ucraineni Foto: Twitter / Ukraine Territorial Defense Forces
În ceea ce privește pagubele, impactul este minim: miercuri după-amiază târziu, un corespondent AFP a văzut mai multe persoane care lucrau la cupola Palatului Senatului de la Kremlin, fără ca pagubele să fie vizibile de la sol.
De asemenea, în dimineața zilei de 4 Mai, conform martorilor oculari, oamenii se plimbau prin zonă, fără o creștere vizibilă a prezenței poliției.
Numai că, această lovitură inamică asupra unuia dintre principalele simboluri ale statului rus ar avea totuși un puternic impact psihologic.
Domul Senatului Rusiei, vag afectat de explozie Foto: STRINGER / AFP / Profimedia
Punctul de vedere al ISW
Analiștii Institutului pentru Studierea Războiului sunt de părere că este foarte probabil ca Federația Rusă este responsabilă pentru organizarea atacul asupra Kremlinului, încercând prin acest demers emoțional, să aducă războiul mai aproape de publicul intern rus și să creeze condițiile pentru o mobilizare mai largă a societății.
Iar tot acest scenariu nu e deloc departe de adevăr, din moment ce totul pare cusut cu ață albă, cu toate elementele în care sunt înghesuite simbolurile puterii de stat a Rusiei: Palatul Senatului de la Kremlin, steagul care flutură pe cupolă, pregătirile pentru parada de 9 mai, cu tribunele în culorile drapelului Federației Ruse.
ISW a luat atitudine și a arătat câteva semne că „atacul cu dronă”, de care Ucraina este acuzată de Moscova, ar fi putut fi efectuată chiar de Rusia și „înscenat cu atenție”:
În primul rând, spațiul aerian al Moscovei este unul închis. Autoritățile ruse au luat recent măsuri pentru a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Rusiei, în special în Moscova. Prin urmare, este extrem de puțin probabil ca două drone să pătrundă în mai multe straturi de apărare aeriană și să explodeze sau să fie doborâte chiar deasupra Kremlinului – și într-un mod care să fie surprins cinematografic, din unghiuri impresionante.
În al doilea rând, „răspunsul imediat, concertat și coordonat” al oficialilor ruși în legătură cu incidentul lasă de înțeles că atacul ar fi fost pregătit pe plan intern. Dacă atacul cu drone ar fi fost organizat de Ucraina sau alți sabotori, ar fi fost o surpriză, iar reacția oficială a Rusiei ar fi putut fi „mult mai dezorganizată” la început. Mărturie stau cazurile anterioare, când Kremlinul nu a reușit să ofere un răspuns informațional rapid la alte umilințe militare, precum cele de la Balaklya, din septembrie sau în Herson, din luna noiembrie.
Reacții imediate la nivel diplomatic
Președinția rusă a declarat că Ucraina a încercat să atace reședința lui Vladimir Putin de la Kremlin, fiind „un act terorist planificat și o tentativă de asasinare a președintelui”.
Răspunsul prompt și oficial venit din partea Ucrainei a contrazis teoria rusească. Aflat într-o vizită în Finlanda, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat: „Noi nu îl atacăm pe Putin sau Moscova. Luptăm pe teritoriul nostru. Ne apărăm satele și orașele”.
În timp ce SUA nu a putut încă să confirme dacă atacul a fost comis de Ucraina, secretarul de stat american Anthony Blinken a declarat că orice lucru care vine de la Kremlin trebuie privit cu mult scepticism.
Mai mult, dacă atacul ar fi fost cu adevărat pus la cale de Ucraina, acesta nu s-ar fi produs în acel moment – deoarece Ucraina urmărește îndeaproape unde se află Putin, potrivit unui ofițer CIA citat de postul britanic BBC. Știind că liderul rus nu se află în interiorul Kremlinului, este posibil ca forțele ucrainene să nu se fi deconspirat atât de devreme doar pentru a intimida.
Obiectivul propagandei ruse-radicalizarea și mobilizarea societății civile?
Într-un raport publicat miercuri, think-tank ul american a prezentat lucrurile ca fiind, think-tank ul american a prezentat lucrurile ca fiind „extrem de improbabil ca două drone să fi putut penetra mai multe straturi de apărare aeriană și să fi detonat sau să fi fost doborâte chiar deasupra inimii Kremlinului într-un mod care a oferit imagini spectaculoase surprinse frumos de camerele de luat vederi”.
Cu toate acestea, ISW consideră că un alt motiv pentru toată această scenă ar putea fi anularea sau impunerea de restricții asupra paradei.
Un alt aspect important de subliniat este zborul impresionant pe care presupusa dronă l-a avut. Potrivit postului de televiziune Sky News, experții au analizat traiectoria de zbor care ar fi fost compusă din cele mai cunoscute repere de reper din capitala rusă: Catedrala cu domuri a Sfântului Vasile, apoi a traversat lățimea Pieței Roșii, deasupra mausoleului lui Lenin și a zidurilor Kremlinului.
Război psihologic sau încercare de a deturna atenția spre mobilizarea generală?
Așadar, odată cu difuzarea imaginilor pretutindeni, Federația Rusă încearcă să obțină un fel de impact psihologic asupra populației de orientate și indecise. Conform narațiunii occidentale, Federația Rusă ar fi în spatele acestei „organizări ireproșabile” a acestui incident pentru publicul intern, cu puțin timp înainte de a celebra Ziua Victoriei pe 9 mai, pentru a prezenta războiul ca fiind unul existențial.
Oficialii de la Kremlin ar putea folosi atacul pentru a justifica fie anularea, fie reducerea în continuare a sărbătorilor de 9 mai și a prezenta războiul din Ucraina ca o presupusă amenințare directă la adresa Rusiei.
Oricum, ISW avertizase anterior că Federația Rusă ar fi realizat o serie de pași pentru a prezenta războiul din Ucraina „ca fiind existențial” și pentru a pregăti societatea rusă pentru o mobilizare mai largă.
În loc de… final
Dacă acest presupus atac se dovedește a fi real, înseamnă că serviciile de securitate rusești au fost depășite total de situație și doar intervenția de ultim moment ale forțelor armate au dejucat presupusul atentat.
Dar, dacă toată această manevră și operațiune rusească se constituie unul dintre cele mai elaborate falsuri, aceasta ne arată clar că Kremlinul încearcă nu doar să țină pasul cu dezamăgirea de pe front, ci și să evite un moment jenant pentru președintele Vladimir Putin, care s-ar putea confrunta cu părinții îndurerați ai soldaților uciși în luptă.
Totuși, o întrebare mai plină de sens ar putea fi formulată, de o asemenea manieră: „Oare cât de mare este dorința unor forțe ascunse din „laboratoarele puterii” ca Federația Rusă, cu toate deficiențele și pierderile suferite până în prezent, să „admită”, chiar dacă nu este adevărat, că sistemele sale de apărare au permis unei drone să parcurgă mai bine de câteva sute de kilometri, înainte de a fi doborâtă? „
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sursa foto :https://google.com
Pentru a susține jurnalismul independent, aveți link ul de donații mai jos:
https://www.paypal.com/donate/?hosted_button_id=EX3UVYDFJP2MW
Acest material a fost realizat de către Daniel Mihai redactor al BPNews. Toate drepturile rezervate!
Discussion about this post