În tradiția alegerilor prezidențiale din România, nu de puține ori ne-a fost dat să auzim promisiunea unor candidați că vor pune în dezbatere publică națională, în cazul în care vor fi aleși, forma de guvernământ a României.
Ales datorită unui val imens de simpatie pentru liderul ţărănist Corneliu Coposu, care a făcut ani de temniţă grea, inclusiv 8 ani de izolare, Emil Constantinescu a promis că dacă va fi președinte al României va organiza un referendum pentru restaurarea monarhiei, abolită la presiunile guvernului ilegitim al lui Petru Groza.
Cu toate astea, președintele ales Emil Constantinescu nu și-a ținut promisiunea.
Constantinescu a explicat că, după ce a câştigat alegerile prezidenţiale, a fost preocupat să creeze instituţii, precum Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi legi, precum cea a recuperării averilor confiscate de comunişti. Totodată, Constantinescu a evidenţiat că, în timpul mandatului său, foştii deţinuţi politici au fost promovaţi în funcţii de conducere.
Într-o scrisoare adresată de Regele Mihai I al României președintelui României, Emil Constantinescu, în data de 2 noiembrie 2000, pe final de mandat, acesta se declara dezamăgit de atitudinea lui, de la care românii au avut speranțe mult mai mari decât de la Ion Iliescu.
„Am spus întotdeauna că românii au nevoie să se întoarcă la tradițiile lor istorice și să aibă o dezbatere calmă și deschisă despre viitorul constituțional, urmând apoi ca decizia finală asupra destinului lor să fie luată numai după ce poporul nostru a cântărit toate faptele și opțiunile. Aceasta nu s-a putut întâmpla în 1991, dar s-ar fi putut întâmpla în ultimii patru ani. Din păcate, ocazia a fost pierdută. Sunt deplin convins că atunci când istoria ultimilor patru ani de guvernare va fi scrisă, acest subiect va fi privit ca una din cele mai grave erori comise de oamenii noștri politici. Rezultatul este limpede pentru noi toți: o schimbare constituțională va trebui sa vină”, a subliniat Regele Mihai.
Un alt candidat la prezidențiale, de anul acesta, Theodor Paleologu lansează ideea unei dezbateri asupra formei de guvernământ:” Trebuie să lansăm o dezbatere națională despre tipul de regim pe care îl dorim.Cu această ocazie, voi lansa în dezbaterea națională și chestiunea monarhiei, amânată de 30 de ani.Ce ne dorim: o republică prezidențială, o republică semi-prezidențială fără actualele blocaje constituționale, o republică parlamentară, o monarhie constituțională?”, conform programului său de prezidențiabil.
Reamintim că președintele țării are prerogativa, conform constituției actuale, de a declanșa referendumuri cu valoare consultativă.Rezultatul acestora se poate transpune în practică numai prin voința Parlamentului care este organul legislativ al țării.
Astfel, chiar dacă un referendum asupra formei de guvernământ ar fi inițiat de președintele României, rezultatul acesta are nevoie de confirmare prin legiferarea unei noi constituții de către clasa politică din Parlamentul României.
Discussion about this post