Potrivit unor estimări ale Băncii Mondiale, cantitatea de deșeuri generate la nivel global va crește de la 2010 milioane de tone în 2016 la 3400 milioane de tone în 2050. Este de la sine înțeles că sistemele de reciclare nu pot să țină pasul cu acest volum uriaș. Însă ce se întâmplă cu deșeurile din plastic colectate, dar nereciclate, în ultimă instanță? Din nefericire, România se numără printre cele 14 țări membre ale UE care riscă să nu poată îndeplini ținta de reciclare a deșeurilor de 50% în 2020.
Problema trebuie rezolvată, în primul rând, la sursă. Producătorii și comercianții trebuie să reducă treptat și apoi să renunțe la producția ambalajelor din plastic de unică folosință și să investească prioritar în sisteme reutilizabile, venind astfel în întâmpinarea noastră, a cetățenilor, în eforturile noastre de a avea o experiență de consum care să nu dăuneze sănătății noastre și a mediului; în același timp, trebuie să revizuiască politicile stabilite de asociațiile cu care colaborează și să se asigure că acestea funcționează în conformitate cu valorile lor sociale și ecologice.
Autoritățile, la rândul lor, trebuie să prioritizeze politici publice care să pună în centru sănătatea oamenilor și a mediului și să creeze un cadru legal favorabil, în care eforturile cetățenilor să poată fi realmente implementate, spun cei de la Greenpace.
Noi continuăm să adoptăm un comportament responsabil față de natură și de noi înșine, evităm produsele ambalate inutil în plastic de unică folosință și ne obișnuim să refolosim cât mai mult și să aruncăm cât mai puțin. De exemplu, te-ai întrebat vreodată câte peturi din plastic arunci într-o lună, după o singură utilizare? Pentru apă, este foarte simplu să folosești un recipient reutilizabil pe care îl poți alimenta folosind o cană de filtrare, dacă nu ai încredere să bei apă direct de la robinet. Sau câte pungi consumi inutil la supermarket, când ai putea să ai mereu la tine o sacoșă de umăr reutilizabilă?
Discussion about this post