Eu nu am apucat vremea armatei obligatorii. Să fiu sinceră, nu-mi-l pot imagina pe niciunul dintre prietenii mei în armată sau făcând pregătire militară și, ca majoritatea tinerilor români, mă bucur. Dar în același timp, mă și îngrijorează. Îmi dau seama că dacă ar fi mâine să înceapă un război în care să fim direct implicați, nu am ști ce să facem, cum să reacționăm. Dacă peste noapte, ar fi din nou nevoie de fiecare tânăr în stare de luptă, câți dintre noi am face față?
Nu m-a atras niciodată viața militară, în mare parte datorită unei antipatii față de războaie, în general. Pentru mine, războiul înseamnă sacrificarea unor inocenți pentru interesele celor din frunte. Rareori, războiul înseamnă totuși și apărare, înseamnă că ai două opțiuni – ieși și lupți sau îți lași mama, bătrânii și copiii pe mâinile inamicului.
Și oricât mi-ar displăcea mie ideea de conflict armat, nu pot să nu-mi doresc să fi fost mai bine pregătită, în caz de nevoie.
Îmi dau seama că ar fi frumos să nu mai avem nevoie de arme și de oameni pregătiți să lupte, dar în același timp, știu că e o viziune naivă. Oricine înțelege că în momentul în care o țară nu are armată, ea rămâne fără o bucată vie și vitală, descoperită și vulnerabilă în fața celorlalte țări.
Este bucată vie din Trupul Tău Naţiune care ştie lecţia morţii pentru ca Tu să trăieşti de-a pururi. Este Armă Vie necârtitoare, Patrie Română, cu care Tu îţi aperi fiinţa râvnită.
General Mircea Chelaru
Și nu pot să nu recunosc că există ceva frumos în acea dorință de a-ți apăra patria, de a lupta feroce pentru România. În lumea asta, nu sunt multe lucruri care să-ți inspire un astfel de sentiment puternic și tocmai de-aceea, el trebuie păstrat viu în oameni. Există ceva impresionant în această dragoste de țară.
Mâine, 25 octombrie, e Ziua Armatei Române. E ziua în care ne amintim de niște oameni care și-au dat viața pentru ca patria lor să trăiască în continuare, pentru ca România să nu-și dea ultima suflare sub cizma dușmanilor. E ziua în care le mulțumim celor rămași și pregătiți să lupte pentru tricolor.
Recunoștința față de Armată nu e sinonimă cu dragostea de război, ci cu dragostea de patrie. La mulți ani, Armată Română!
Discussion about this post